Legendă urbană: în 1992, 7 tineri specialişti în mistică şi energetică au dispărut în Munţii Bucegi. Spuneau că aveau hărţi şi scrieri vechi care duceau spre un portal secret…
Există o legendă urbană care spune următoarele: în vara anului 1992, câţiva tineri specialişti în mistică şi energetică aveau să dispară fără urmă. Respectivii, în număr de şapte, susţineau că sunt în posesia unor scrieri vechi şi a unor hărţi care atestau existenţa unor porţi de trecere către alte dimensiuni. Cei şapte spuneau că în interiorul Bucegilor s-ar afla mai multe încăperi unde au fost depozitate arhive secrete din cele mai vechi timpuri şi că acestea ar fi păzite de nişte preoţi ciudaţi.
Se mai spune că timp de aproape două luni, respectivii au căutat intrările respective. Intrau în peşterile din zonă şi apăreau abia spre seară, obosiţi dar deloc descurajaţi. La un moment dat, cei şapte au povestit unuia dintre călugări, părintelui Teofil, că sunt pe cale să descopere intrarea căutată. Şi când au avut impresia că nu sunt crezuţi, au scos dintr-un rucsac vechi două obiecte stranii ce păreau a fi făcute dintr-un amestec de bronz şi argint. Spuneau că mai cele două bucăţi fac parte din cheia care va deschide poarta de trecere şi că ei sunt pe cale să descopere cea de a treia bucată, şi ultima, a cheii.
A fost ultima seară când cei şapte au mai fost văzuţi. Corturile în care-şi făceau veacul pe timp de zi şi de noapte au rămas goale iar o anchetă în adevăratul sens al cuvântului nu a putut fi pornită, pentru că nu există nicio urmă a băieţilor. S-a spus la vremea respectivă cum că ar fi pătruns într-o galerie care s-a surpat în urma lor sau că au fost striviţi de zidurile peşterilor prin care tot intrau şi scormoneau. Doar părintele Teofil credea că băieţii găsiseră poarta de trecere şi o deschiseseră, dar nu mai aveau şi cheia de întoarcere.
Cât despre cei dispăruţi, aceştia nu au fost singurii, mai multe cazuri de dispariţii stranii fiind puse pe seama căderilor în prăpastie sau a urşilor. Cu toate astea, până acum nu au fost descoperite urme ale tragediilor, aşa încât misterul nu a fost încă elucidat.
Unii zic că sub Sfinxul din Bucegi se găsesc comorile spirituale ale omenirii, dar nimeni nu a putut descoperi nimic, indiferent de aparatura folosită. Şi asta pentru că intrarea este ascunsă sub un val de energie primordială, greu de reperat şi de penetrat. Doar cel care trece de zidul respectiv de energie poate pătrunde în tainiţele secrete ale Sfinxului. Altminteri, Sfinxul pare o piatră ca oricare alta, pe unul din munţi. E vorba de ceea ce noi numim decalaj temporar. Adică, în acelaşi loc pot exista mai multe civilizaţii, dar decalate temporar.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
Există o legendă urbană care spune următoarele: în vara anului 1992, câţiva tineri specialişti în mistică şi energetică aveau să dispară fără urmă. Respectivii, în număr de şapte, susţineau că sunt în posesia unor scrieri vechi şi a unor hărţi care atestau existenţa unor porţi de trecere către alte dimensiuni. Cei şapte spuneau că în interiorul Bucegilor s-ar afla mai multe încăperi unde au fost depozitate arhive secrete din cele mai vechi timpuri şi că acestea ar fi păzite de nişte preoţi ciudaţi.
