Site de secrete, stiinta si metafizica

Legătura secretă dintre Hitler şi Biserica Catolică: naziştii erau mari admiratori ai iezuiţilor

6 27

Se pare că a existat o legătură trainică între Hitler şi Biserica Catolică (mai precis, cu o parte a ei, Ordinul Iezuiţilor). În copilărie, Adolf Hitler a fost educat la o mănăstire benedictină, unde a văzut celebra zvastică pentru prima dată. A cântat în cor şi povestea că a visat ca într-o zi să conducă sfintele ordine.

„Sunt, am fost şi voi fi catolic” – iată cuvintele pe care i le-ar fi spus unuia dintre generalii lui….iar Biserica Catolică nu l-a excomunicat niciodată pe dictatorul german. Cert este că Biserica Catolică a închis ochii la oprimarea nazistă. Înţelegerea dintre catolici şi nazişti implica şi mai multe privilegii pentru preoţi şi chiar permisiunea de a se implica în sistemul public de educaţie, beneficiind de un ajutor substanţial de 400 de milioane de dolari. Mişcarea a dus şi la eliminarea acţiunilor judiciare împotriva catolicilor, căci în 1940 Hitler ştersese sau anulase 7.000 de cauze legale împotriva preoţilor catolici. Una peste alta, Biserica Catolică a ieşit bine din acest proces.

Iată ce prevedea un acord cu Biserica Catolică datând din 1933: Reichul German garantează libertatea profesiei şi a exercitării publice a religiei catolice. Religia catolică va fi materie de studiu permanent în ciclul primar, în şcolile vocaţionale, în ciclul secundar, precum şi în ciclul superior şi va fi predată în conformitate cu principiile Bisericii Catolice.

Pentru catolici, era perfect, aşa că de ce să le facă zile fripte naziştilor? Prestigiul acestora a crescut şi se pare că au beneficiat chiar de sprijin romano-catolic. Dar naziştii aveau nevoie şi să se asigure câ viitorii lor aliaţi, precum Italia, nu se vor supăra. Potrivit multor autori, chiar şi după sfârşitul războiului naziştii au fost ajutaţi să scape de către fraţii lor din Biserica Catolică – să scape prin mănăstiri şi să se refugieze în ţări profund catolice din America de Sud -, mai ales graţie sprijinului primit de la anumiţi iezuiţi.

Frans von Papen a fost cancelarul Germaniei între iunie 1932 şi 1933 şi apoi prim-vicecancelar al celui de-al Treilea Reich când a venit la putere Adolf Hitler. A fost numit mentorul acestuia, aşa că, teoretic, ar fi trebuit să ştie ce credea Hitler. În cartea lui, intitulată “Dialogurile mele cu Hitler”, Papen ne poartă în gândurile acestuia: „Hitler a pus în practică înaltele idealuri ale papalităţii.” Nu se poate spune exact la ce anume se referă Papen, dar este evident că Adolf Hitler lucra direct pentru papă. Se pare că Franz von Papen a fost o personalitate foarte influentă în politica Germaniei naziste şi a fost şi iezuit.

Papen a susţinut mai multe elemente, sprijinind astfel integrarea „idealurilor” catolice şi inclusiv amestecul dintre tineretul catolic şi tinerii adepţi ai lui Hitler, ceea ce a dus la semnarea Acordului dintre Vatican şi München. Întâmplarea a făcut ca, la momentul respectiv, cardinalul secretar de stat care a semnat documentul ca reprezentant al Vaticanului să fie arhiepiscopul Eugenio Pacelli, care mai târziu avea să devină papa Pius al XII-lea. După ce s-a instalat ca papă în 1939, chiar când trupele Iui Hitler invadau Polonia, papa Pius îi scria lui Hitler:

“Ilustrului Herr Adolf Hitler, Fiihrer şi cancelar al Reichului german! La începutul pontificatului nostru, dorim să vă asigurăm că vom rămâne devotaţi bunăstării spirituale a poporului german, încredinţată în mâinile voastre, care sunteţi Conducătorul nostru. Pe parcursul mai multor ani pe care i-am petrecut în Germania, am făcut tot ce ne-a stat în putinţă pentru a stabilii relaţii armonioase între Biserică şi stat. Acum, când atribuţiunile noastre sunt mai mari, graţie rangului nostru bisericesc, cât de arzător să ne rugăm ca să atingem ţelul acela? Fie ca prosperitatea poporului german şi progresul lui în toate domeniile să dea roade, cu ajutorul lui Dumnezeu!”

Iată ce credea Hitler însuşi despre ordinul iezuiţilor: “Am învăţat multe de la Ordinul Iezuiţilor. Până acum, nici c-a existat vreodată ceva mai grandios pe pământ decât organizarea ierarhică a Bisericii Catolice. Am transpus multe elemente din ea în propriul meu partid.”

Organizaţia SS a fost constituită de Himmler potrivit principiilor Ordinului Iezuit. Regulile acestuia şi Exerciţiile spirituale recomandate de Ignaţiu de Loyola au fost modelul pe care Himmler a încercat să-l urmeze cu exactitate. Titlul acestuia, conducător suprem al SS, era echivalentul titlului de „general” la iezuiţi şi întreaga structură era o imitaţie fidelă a ordinii ierarhice din sânul Bisericii Catolice.

Citește și

Utilizăm cookie-urile pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea site-urilor noastre, pentru a te ajuta să navighezi mai eficient de la o pagină la alta, pentru a memora preferinţele tale şi, în general, pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor. Accept Cititi mai multe

Politica de intimitate si Cookie