Când a apărut romanul Margaretei Mitchell, Pe aripile vântului (Gone with the wind) (2 volume, 1.037 pagini, 1936), care i-a adus celebritatea mondială, criticii americani l-au socotit mediocru – cel mai slab din acel an. Ceea ce nu l-a împiedicat să obţină în acelaşi an cel mai categoric succes de public – succes justificat de’una din cele mai dramatice evocări ale războiului de secesiune al statelor americane din Sud şi Nord, acestea din urmă luptând pentru desfiinţarea sclaviei negrilor practicată în Sud.
Cartea a fost folosită de „Metro-Goldwyn-Mayer” pentru realizarea unui film la fel de celebru, în care au jucat actorii Vivian Leigh (care a interpretat pe Scarlett O’Hara, seducătoarea eroină lipsită însă de tandreţe) şi Clark Gable, interpretul lui Rhett Butler.
Şi acum, o mică glumă pe seama acestei cărţi:
– Cartea ta este minunată, i-a spus, referindu-se la romanul Pe aripile vântului, o bună prietenă a scriitoarei Margaret Mitchell. De fapt, cine a scris-o pentru tine?
– Mă bucură foarte mult că ţi-a plăcut, i-a răspuns aceasta. Dar, de fapt, cine a citit-o pentru tine?
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Când a apărut romanul Margaretei Mitchell, Pe aripile vântului (Gone with the wind) (2 volume, 1.037 pagini, 1936), care i-a adus celebritatea mondială, criticii americani l-au socotit mediocru – cel mai slab din acel an. Ceea ce nu l-a împiedicat să obţină în acelaşi an cel mai categoric succes de public – succes justificat de’una din cele mai dramatice evocări ale războiului de secesiune al statelor americane din Sud şi Nord, acestea din urmă luptând pentru desfiinţarea sclaviei negrilor practicată în Sud.
