Din când în când, arheologii fac descoperiri uluitoare, care dezvăluie faptul că una sau alta dintre civilizaţiile străvechi foloseau uzual instrumente sau tehnologii „inventate” în secolul XX. Multă vreme s-a crezut faptul că anticii n-ar fi fost în stare să ajungă la nivelul actual al tehnicii şi tehnologiei. Dar oare aşa a fost, sau doar sunt multe lucruri pe care ştiinţa contemporană nu le cunoaşte despre lumea antică?
Iată câteva artefacte care, conform cronologiei unanim acceptate, nu ar fi avut cum să existe înainte de a exista.
1) COMPUTERUL ANTIKYTHERA, un procesor de 2.085 de ani. În anul 1900, resturile unui bizar instrument mecanic au fost recuperate de pe epava unei corăbii antice, eşuată la câţiva kilometri de insula Creta. Artefactul constă într-un complicat sistem de roţi de bronz (trei s-au păstrat până astăzi) şi cadrane de sticlă fixate într-un cadru de lemn. Analiza cu raze X a relevat faptul că instrumentul fusese creat în anul 80 î.Chr., iar reconstituirea sa i-a dezvăluit funcţionalitatea – aceea de veritabil „computer” astronomic, care putea indica, în funcţie de oră şi de zi, poziţia exactă a Soarelui, a Lunii şi a tuturor planetelor din sistemul solar. Deşi se ştie că grecii erau buni astronomi, nicio informaţie de ordin istoric păstrată de la ei nu semnalează existenţa unei maşinării atît de sofisticate.
2) AVIONUL EGIPTEAN, un Concorde la anul 200 î.Chr. În anul 1898, într-un mormânt din Saqqara , Egipt, un explorato r descoperea o ciudată machetă din lemn a unui obiect cu aripi. Cum la acea vreme avionul nu fusese inventat, cercetătorii au considerat artefactul drept reprezentarea unei păsări şi l-au făcut „uitat” într-un muzeu din Cairo . În 1972, arheologul Kalil Messiha a dat întâmplător peste machetă şi a rămas şocat de formele sale aerodinamice şi de curbura aripilor, identică celei a unui avion Concorde. În plus, Messiha a făcut legătura între această machetă şi mai multe schiţe ciudate descoperite tot la Saqqara, ajungând la concluzia că egiptenii plănuiau, încă din secolul al II-lea î.Chr., construirea unui zburător.
3) CRANIUL MITCHELL-HEDGES, sculptura maiaşă cu laser. Acest craniu de cristal a fost modelat de maiaşi în urmă cu aproximativ 1.000 de ani. Analize complexe, efectuate de către cercetătorii de la laboratoarele Hewlett Packard din California, arată că artefactul a fost cioplit cu mare migală în sensul invers al axei naturale a cristalului – operaţie imposibil de realizat fără ajutorul razelor laser. În plus, craniul are proprietăţi optice uluitoare, lumina focalizîndu-se dinspre ceafă către orbite.
Unui sculptor din ziua de azi i-ar fi imposibil să creeze acest efect în lipsa realizării prealabile a unui model 3D al sculpturii, pe care să-l urmeze, apoi, la micrometru, în manoperă.
4) CIOCANUL LONDONEZ, unealtă de dinaintea istoriei. Acest ciocan din fier cu coadă de lemn a fost descoperit de o echipă de arheologi americani şi britanici în 1936, pe un şantier arheologic de la marginea Londrei (Kimball County, Nebraska, SUA). Unealta era încastrată într-o rocă veche de 400 de milioane de ani, iar testele efectuate asupra sa au relevat faptul că a fost făurită în urmă cu 500 de milioane de ani. De menţionat că fierul ciocanului este mult mai pur decât oricare alt fier produs prin tehnologiile moderne.
5) HARTA LUI PIRI RE’IS, pământul turcului. Piri Re’is a fost un marinar turc care, în 1513, a desenat o hartă a Africii, a Americilor şi a Antarcticii. În 1929, când a fost regăsită, harta turcului a făcut mare vâlvă: oficial, Antarctica fusese descoperită abia în 1818. Ceea ce este şi mai bizar la aceasta hartă este faptul că Piri Re’is – după cum dovedesc reconstituiri de ultima oră – a cartografiat fidel Antarctica aşa cum arată aceasta înainte de a fi acoperită de zăpadă. Mai precis, în urmă cu 6.000 de ani.
6. DESENELE DE LA NAZCA, un balon cu indieni, acum 2.000 de ani. Desenele au fost descoperite în anul 1930, când aviaţia SUA a inaugurat două linii comerciale care survolau pampa peruană. Se pare că acestea au fost realizate în perioada de înflorire a civilizaţiei Nazca (300 î.Chr. – 600 d. Chr). Acoperind o suprafaţă de 450 de kilometri pătraţi, desenele de la Nazca înfăţişează diverse plante şi animale. Cele mai mari reprezentări ajung la 200 de metri lungime. Printre acestea, apar şi unele figuri ciudate, numite de cercetători geoglife. În vreme ce comunitatea ştiinţifică este rezervată în privinţa utilizării geoglifelor, unii entuziaşti afirmă că ele ar fi hărţi astronomice sau puncte de reper pentru OZN-uri (teorie speculată şi în filmul „Semne” din 2002). Indiferent la ce au folosit, desenele de la Nazca n-ar fi putut fi realizate decât printr-o coordonare venită de foarte sus, cel mai probabil din balon (care, la vremea respectivă, evident, nu era „inventat”).
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Din când în când, arheologii fac descoperiri uluitoare, care dezvăluie faptul că una sau alta dintre civilizaţiile străvechi foloseau uzual instrumente sau tehnologii „inventate” în secolul XX. Multă vreme s-a crezut faptul că anticii n-ar fi fost în stare să ajungă la nivelul actual al tehnicii şi tehnologiei. Dar oare aşa a fost, sau doar sunt multe lucruri pe care ştiinţa contemporană nu le cunoaşte despre lumea antică?
1) COMPUTERUL ANTIKYTHERA, un procesor de 2.085 de ani. În anul 1900, resturile unui bizar instrument mecanic au fost recuperate de pe epava unei corăbii antice, eşuată la câţiva kilometri de insula Creta. Artefactul constă într-un complicat sistem de roţi de bronz (trei s-au păstrat până astăzi) şi cadrane de sticlă fixate într-un cadru de lemn. Analiza cu raze X a relevat faptul că instrumentul fusese creat în anul 80 î.Chr., iar reconstituirea sa i-a dezvăluit funcţionalitatea – aceea de veritabil „computer” astronomic, care putea indica, în funcţie de oră şi de zi, poziţia exactă a Soarelui, a Lunii şi a tuturor planetelor din sistemul solar. Deşi se ştie că grecii erau buni astronomi, nicio informaţie de ordin istoric păstrată de la ei nu semnalează existenţa unei maşinării atît de sofisticate.
2) AVIONUL EGIPTEAN, un Concorde la anul 200 î.Chr. În anul 1898, într-un mormânt din Saqqara , Egipt, un explorato r descoperea o ciudată machetă din lemn a unui obiect cu aripi. Cum la acea vreme avionul nu fusese inventat, cercetătorii au considerat artefactul drept reprezentarea unei păsări şi l-au făcut „uitat” într-un muzeu din Cairo . În 1972, arheologul Kalil Messiha a dat întâmplător peste machetă şi a rămas şocat de formele sale aerodinamice şi de curbura aripilor, identică celei a unui avion Concorde. În plus, Messiha a făcut legătura între această machetă şi mai multe schiţe ciudate descoperite tot la Saqqara, ajungând la concluzia că egiptenii plănuiau, încă din secolul al II-lea î.Chr., construirea unui zburător.
3) CRANIUL MITCHELL-HEDGES, sculptura maiaşă cu laser. Acest craniu de cristal a fost modelat de maiaşi în urmă cu aproximativ 1.000 de ani. Analize complexe, efectuate de către cercetătorii de la laboratoarele Hewlett Packard din California, arată că artefactul a fost cioplit cu mare migală în sensul invers al axei naturale a cristalului – operaţie imposibil de realizat fără ajutorul razelor laser. În plus, craniul are proprietăţi optice uluitoare, lumina focalizîndu-se dinspre ceafă către orbite.
4) CIOCANUL LONDONEZ, unealtă de dinaintea istoriei. Acest ciocan din fier cu coadă de lemn a fost descoperit de o echipă de arheologi americani şi britanici în 1936, pe un şantier arheologic de la marginea Londrei (Kimball County, Nebraska, SUA). Unealta era încastrată într-o rocă veche de 400 de milioane de ani, iar testele efectuate asupra sa au relevat faptul că a fost făurită în urmă cu 500 de milioane de ani. De menţionat că fierul ciocanului este mult mai pur decât oricare alt fier produs prin tehnologiile moderne.
5) HARTA LUI PIRI RE’IS, pământul turcului. Piri Re’is a fost un marinar turc care, în 1513, a desenat o hartă a Africii, a Americilor şi a Antarcticii. În 1929, când a fost regăsită, harta turcului a făcut mare vâlvă: oficial, Antarctica fusese descoperită abia în 1818. Ceea ce este şi mai bizar la aceasta hartă este faptul că Piri Re’is – după cum dovedesc reconstituiri de ultima oră – a cartografiat fidel Antarctica aşa cum arată aceasta înainte de a fi acoperită de zăpadă. Mai precis, în urmă cu 6.000 de ani.
6. DESENELE DE LA NAZCA, un balon cu indieni, acum 2.000 de ani. Desenele au fost descoperite în anul 1930, când aviaţia SUA a inaugurat două linii comerciale care survolau pampa peruană. Se pare că acestea au fost realizate în perioada de înflorire a civilizaţiei Nazca (300 î.Chr. – 600 d. Chr). Acoperind o suprafaţă de 450 de kilometri pătraţi, desenele de la Nazca înfăţişează diverse plante şi animale. Cele mai mari reprezentări ajung la 200 de metri lungime. Printre acestea, apar şi unele figuri ciudate, numite de cercetători geoglife. În vreme ce comunitatea ştiinţifică este rezervată în privinţa utilizării geoglifelor, unii entuziaşti afirmă că ele ar fi hărţi astronomice sau puncte de reper pentru OZN-uri (teorie speculată şi în filmul „Semne” din 2002). Indiferent la ce au folosit, desenele de la Nazca n-ar fi putut fi realizate decât printr-o coordonare venită de foarte sus, cel mai probabil din balon (care, la vremea respectivă, evident, nu era „inventat”).
