Citez un fragment interesant din ciudata carte din secolul al XVIII-lea intitulată „Dizertaţie despre apariţiile spiritelor şi despre vampiri”, a lui Auguste Calmet. În ea se povesteşte o întâmplare cu vampiri care a avut loc în ţinutul Banatului:
„În partea Ungariei de dincolo de Tibiscus (n.t. Tibiscus probabil că se referă la Timişoara, deci în regiunea Banatului), oamenii numiţi Heyduci (n.t. o fi vorba de „haiduci”?) au convingerea că există persoane decedate, numit de ei vampiri, care sug sângele celor vii (…) Cu circa 5 ani în urmă, un heyduc, pe nume Arnold Paul, un locuitor din Medreiga, a fost ucis de un car plin de fân care a căzut peste el. După 30 de zile după moartea sa, patru persoane au murit brusc, având simptomele de parcă ar fi fost toţi ucişi de vampiri. Se spune că acest Arnold Paul a fost frecvent chinuit de un vampir turc, dar s-a vindecat consumând o parte din pământul de pe mormântul acelui vampir. (…) Ideea este că cei care au a fost vampiri pasivi în viaţa lor în timp, devin activi după moarte, sau, în alte cuvinte, cei care au avut sângele supt, după moarte vor suge la rândul lor sângele altora.
La 40 de zile de la moartea lui Arnold Paul, i se dezgroapă acestuia cadavrul, ce avea toate semnele unui vampir. Trupul său era proaspăt şi rumen, părul, barba si unghiile erau crescute, iar venele sale erau pline de sânge, care s-a scurs în tot valul în care a fost îngropat. Hadnagy, sau judecătorul satului, ce a fost prezent la dezgroparea de 40 de zile, fiind expert în vampirism, a ordonat ca o ţepuşă să-i fie trecută prin inima vampirului; în momentul când s-a întâmplat acest lucru, vampirul scoase un strigăt hidos şi puternic, ca şi cum ar fi fost în viaţă.
După această ceremonie, i s-a tăiat capul, iar restul trupului i-a fost ars pe foc. La fel au păţit şi cele 4 persoane care au murit la scurt timp după decesul vampirului Arnold, ca nu cumva, fiind molipsite de vampirism, să nu se fi tranformat după moarte în vampiri activi.”