În anii 1960, psihologul leton Konstantin Raudive a înregistrat peste 100.000 de voci ale morților în semnale radio statice
Konstantin Raudive (1909-1974) a fost un psiholog leton care a petrecut ani de zile înregistrând ceea ce credea că sunt voci ale morților ascunse în zgomotul radio și în benzile audio. El le-a numit „fenomene vocale electronice” sau EVP. Ceea ce l-a diferențiat de alți cercetători ai fenomenelor paranormale a fost abordarea sa. Nu s-a limitat doar la înregistrări și afirmații. A invitat ingineri, fizicieni și jurnaliști la sesiunile sale, a înregistrat condiții precum temperatura și timpul și chiar a efectuat înregistrări în laboratoare ecranate împotriva radiofrecvenţelor, pentru a exclude semnalele radio rătăcite. Mulți dintre oamenii pe care i-a invitat, inclusiv scepticii, au identificat independent aceleași fraze în înregistrările sale.
Într-un experiment controlat, realizat la studioul Pye Records din Anglia, a înregistrat timp de 18 minute într-o cameră izolată fonic. Nimeni nu a auzit nimic în timpul sesiunii, dar la redare, tehnicienii de studio au descoperit peste 200 de voci pe bandă care nu se potriveau cu Raudive sau cu oricine altcineva prezent.
Raudive a folosit trei metode diferite de înregistrare. Prima a fost metoda microfonului, prin care a înregistrat pur și simplu în liniște, fără nicio sursă de sunet. A doua a fost metoda radioului, captând sunetul din „zgomotul alb” dintre stații. A treia a fost metoda diodelor, o tehnică pe care a dezvoltat-o împreună cu fizicianul Alex Schneider, care folosea un mic circuit radio cu cristale, conceput să capteze doar cele mai slabe semnale, făcând aproape imposibilă transmiterea transmisiilor convenționale.
Vocile erau de obicei scurte, doar un cuvânt sau o frază scurtă, și se auzeau adesea în mai multe limbi. Raudive însuși vorbea fluent mai multe limbi și susținea că unele dintre voci i se adresau personal, inclusiv una despre care credea că era mama sa decedată care îl numea după porecla din copilărie.
Majoritatea oamenilor asociază astăzi conceptul EVP cu emisiunile TV de „vânători de fantome”, dar originile sale datează din cercetări academice serioase, chiar dacă controversate. Cartea lui Raudive din 1971, „Breakthrough”, a adus conceptul unui public larg și a inspirat decenii de dezbateri între credincioși și sceptici, care continuă până în ziua de azi.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
Konstantin Raudive (1909-1974) a fost un psiholog leton care a petrecut ani de zile înregistrând ceea ce credea că sunt voci ale morților ascunse în zgomotul radio și în benzile audio. El le-a numit „fenomene vocale electronice” sau EVP. Ceea ce l-a diferențiat de alți cercetători ai fenomenelor paranormale a fost abordarea sa. Nu s-a limitat doar la înregistrări și afirmații. A invitat ingineri, fizicieni și jurnaliști la sesiunile sale, a înregistrat condiții precum temperatura și timpul și chiar a efectuat înregistrări în laboratoare ecranate împotriva radiofrecvenţelor, pentru a exclude semnalele radio rătăcite. Mulți dintre oamenii pe care i-a invitat, inclusiv scepticii, au identificat independent aceleași fraze în înregistrările sale.
