Hatshepsut, singura femeie-faraon din istoria Egiptului! Purta barbă falsă şi se îmbrăca în haine bărbăteşti!

Să ne întoarcem puţin în istorie, la începutul secolului al XIX-lea, atunci când exploratorul şi arheologul francez Champollion a descoperit în Egipt, la Deir el Bahari, în ruinele a ceea ce fusese cândva un monumental templu antic, un nume de faraon necunoscut până atunci. El a tradus textele, constatând că epitetele regale aveau desinenţe feminine, şi a bănuit că acest suveran ce nu apare în listele regale întocmite de Manethon a fost… o femeie. Urmaşii „au avut grijă” ca numele ei să fie distrus, la fel cum se va întâmpla mai târziu cu cel al frumoasei Nefertiti şi al soţului său Amenhotep-Akhnaton.

Uitat timp de mai bine de un mileniu, ansamblul de la Deir el Bahari, aproape în întregime distrus, acoperit de bucăţi din faleza care îl domina în antichitate şi de ruinele unei mănăstiri copte, a început să fie sistematic studiat şi restaurat începînd cu primii ani ai secolului XX, dezvăluindu-şi treptat secretele. Arheologii au constatat astfel că acest măreţ templu a fost ridicat din porunca singurei femei care a domnit în Egiptul antic, una dintre cele mai originale şi controversate figuri ale istoriei egiptene. Se numea Hatshepsut şi era fiica faronului Thutmes I şi a reginei Amosis; la vârsta de 15 ani a fost măritată cu moştenitorul tronului, Thutmes al II-lea, care, în ultimii ani de viaţă, l-a desemnat drept succesor pe fiul său şi al unei servitoare, cel ce va intra în istorie sub numele de Thutmes al III-lea.

Sprijinită de partizani influenţi, tânăra văduvă devine regentă. La început, câtă vreme urmaşul soţului său este minor, îi menţionează numele în toate actele oficiale, neuitând să adauge: „… sora lui, Hatshepsut, soţia zeului, a domnit peste ţară după voia ei…”. Data urcării sale pe tron este controversată, dar se ştie că Thutmes al III-lea (1504-1450 î.Hr.) a fost faraon doar cu numele aproximativ 20 de ani, timp în care efectiv a condus Hatshepsut (1504-1482 î.Hr.). În perioada de început a acestei domnii, ea poartă titlul de „soţia zeului” şi este reprezentată alternativ ca femeie sau bărbat. După 1498 î.Hr. devine „fiul lui Ra, maiestatea sa, suveranul ambelor ţări”, se îmbracă în haine bărbăteşti, poartă o barbă falsă şi porunceşte să fie reprezentată ca faraon, cu dubla coroană a Egiptului, îndeplinind ritualuri regale.

În timp ce numele lui Thutmes al III-lea este, se pare, omis cu bună ştiinţă din documentele oficiale, Hatshepsut, „fiul lui Horus”, domneşte cu puteri depline şi iniţiază mari lucrări, în legătură cu care numele său va fi pomenit peste milenii: ridică la Karnak două obeliscuri din granit, care „ajungeau până la cer” (aveau de fapt o înălţime de 30 m) şi începe amplele lucrări de la Deir el Bahari, trimiţând o adevărată expediţie în ţara Punt (probabil Somalia) pentru a aduce de acolo lemnul necesar. Ansamblul de la Deir el Bahari este o construcţie de excepţie, amestec de tradiţie şi originalitate. Munţii din jur au fost înglobaţi în arhitectura templului, de o desăvârşită frumuseţe, iar pe versantul celălalt, situat în Valea Regilor, a fost săpat mormântul femeii faraon, în acest fel cele două monumente funerare fiind unite şi depărţite în acelaşi timp de creastă tebană, care le încununa, formând o originală piramidă.

În cel de-al 16-lea an de domnie, „partidul” advers, care susţinea că Hatshepsut nu este decât o uzurpatoare, începe să câştige teren. Regina încearcă să-şi menţină influenţa asupra lui Thutmes căsătorindu-l cu fiica sa cea mare, apoi, după dispariţia acesteia, cu mezina, dar se pare că nu a reuşit. Din al 22-lea an al domniei comune numele său nu mai este pomenit nicăieri.

Deşi trupul reginei Hatshepsut a fost mumificat şi îngropat cu tot ceremonialul (mumia sa a fost descoperită în 1902 în Valea Regilor), împrejurările morţii sale vor rămâne probabil o enigmă. Nu se ştie cu siguranţă dacă Thutmes al III-lea a avut vreun amestec; nu există dovezi, în afară de ura care, se pare, l-a îmboldit să distrugă tot ce îi amintea de femeia care îl dominase timp de peste două decenii.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.