Experimentele bizare ale unui cunoscut psiholog prin care se demonstrează că viitorul se scurge în prezent

Astăzi, tu vei face ceva, ceva despre care nu ştiai încă nimic. Şi totuşi, deja s-a întâmplat. Totuşi, deja te-a afectat. Poftim!??

Unul dintre cei mai respectaţi profesori de psihologie, Daryl Bem, a publicat un articol prin care el sugerează că oamenii obişnuiţi pot fi afectaţi de experienţe care n-au avut încă loc. El sugerează că viitorul se poate scurge până în prezent. Şi el crede că poate dovedi acest lucru. Deja criticii au sărit în sus, spunând că experimentele sale sunt fără valoare. Dar, dacă oamenii de ştiinţă serioşi ar putea repeta experimentele sale, povestea ar fi una într-adevăr remarcabilă.

Dr. Bem a realizat aceste experimente (9 la număr) timp de 8 ani. Astăzi vom discuta în detaliu două experimente pentru a vedea dacă el are dreptate.

Experimente cu imaginile „deochiate” fac posibilă călătoria în viitor!

Să vedem primul experiment. Se dau 100 de studenţi (50 bărbaţi şi 50 femei) care sunt invitaţi să stea în faţa calculatoarelor. Iată câteva din instrucţiunile profesorului:

Acesta e un experiment pentru a testa percepţia extrasenzorială. Va lua circa 20 de minute şi este condus complet de către calculator. Prima oară, va trebui să răspunzi la câteva întrebări scurte. Apoi, la fiecare încercare a experimentului, vor apărea pe ecran două ferestre ce conţin două cortine. O fereastră are o imagine în spatele ei, iar cealaltă fereastră nu are nimic în spatele ei. Sarcina ta este aceea de a apăsa click pe fereastra sub care crezi că se află o imagine în spatele ei. Cortina se va deschide şi vei vedea dacă ai ales fereastra corectă. Vor fi în total 36 de încercări. Unele din imagini vor conţine poze cu diverse cupluri angajate în acte intime explicite, dar non-violente. Dacă nu doreşti să vezi asemenea imagini, nu trebuie să participi la acest experiment.

OK, deci avem două ferestre. Sub o fereastră nu se află nimic, dar sub cealaltă se află adesea o imagine „deochiată”. Din moment ce computerul alege aleatoriu ce se află în spatele ferestrei, atunci în mod normal rezultatele ar trebui să fie 50%. Dar nu asta s-a şi întâmplat. În toate sesiunile realizate, rata de ghicire a pozelor cu acte intime a fost de 53,1%. Cum aşa? Am putea da vina pe noroc, şansă, dar nu şi în cazul a 100 de rezultate. Singura explicaţie ar fi aceea că subiecţii ar şti dinainte această alegere particulară, stimulaţi poate de gândul pozelor „deochiate”. De unde au ştiut acest lucru? O posibilitate ar fi aceea că ar fi călătorit (inconştient) rapid în viitor şi s-ar fi întors rapid înapoi. Nu râdeţi. Rata de ghicire în cazul experimentului cu poze non-intime a fost de 49,8%, mult mai aproape de normalul 50%. Aşadar, un stimul de natură senzuală i-a făcut pe studenţi să poată ghici viitorul. Curios, nu?

Dar cel mai interesant din tot experimentul e faptul că răspunsurile erau luate chiar înainte ca computerul să facă alegerea. „Descoperirea cea mai remarcabilă pe care am făcut-o e dată de faptul că răspunsurile fiziologice ale studenţilor au fost observate cu 2-3 secunde înainte de apariţia imaginii, chiar înainte de alegerea calculatorului în a prezenta o poză deochiată sau nu”, a declarat profesorul Bem.

Învaţă după examen!

Iată şi cel de-al doilea experiment. Toţi cunosc faptul că practica îmbunătăţeşte performanţa. Dacă studiezi o listă de cuvinte şi apoi încerci s-o memorezi, ar trebui să fii capabil să ţi-o aduci aminte mai bine mai târziu. Dar, dacă am inversa întreg procesul? Adică să studiem cuvintele după test? Toţi aţi răspunde: După test e prea târziu. Cei care studiază după teste, nu au şanse să absolve. Ei bine, ia să vedem…

Într-unul din studiile lui Bem, la 100 de studenţi le-a fost arătat o listă de 48 de cuvinte ce apăreau pe calculator, o singură dată, timp de 3 secunde fiecare. Instrucţiunile spuneau: Uitaţi-vă la cuvânt, încercaţi să-l vizualizuaţi şi treceţi la următorul cuvânt. După cele 48 de cuvinte, urmează un mic test de memorare. Câte din cuvintele arătate pe calculator vi le amintiţi? Studenţii au scris cuvintele pe care şi le-au amintit.

Apoi, din aceeaşi listă de 48 de cuvinte, calculatorul a ales la întâmplare 24 de cuvinte. Înainte ca studenţii să plece, li s-a spus să privească şi să scrie cuvintele pe care calculatorul le-a ales. În momentul în care scriau, studenţii, desigur memorau fără să vrea acele cuvinte. Dar cui îi mai păsa? Testul oricum se încheiase.

Şi acum vine adevărata surpriză. Atunci când dr.Bem a studiat rezultatele, a apărut un model ciudat. El a observat că studenţii erau mai buni în a-şi aminti cuvintele din lista de 48 de cuvinte pe care le-au observat şi scris după terminarea testului! Un grup de 24 de cuvinte au servit drept control; aceste cuvinte nu le-au fost niciodată oferite studenţilor în a le rescrie. Şi acest cuvinte nu au fost amintite de studenţi atât de des în testul iniţial.

Apoi, dr.Bem aruncă bomba: se pare că observarea şi rescrierea cuvintelor mai târziu, îmbunătăţeşte într-un fel testul de mai devreme! Pare un fel de „zonă crepusculară” pe aici…

Cine ştie…Poate că timpul nu se comportă aşa cum îl cunoaştem noi. Poate că face mici salturi şi vine din viitor neinvitat. Sau poate că nu. Adevărul nu-l poate şti nimeni.

P.S. În redactarea şi adaptarea acestui articol, m-am folosit ca sursă principală de site-ul Npr.org.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.