Enigmaticele cercuri marine de pe coasta Mării Baltice! Conspiraţioniştii cred că e vorba de „piste de aterizare marine” pentru extratereştri! Biologii au explicaţie mai „naturală”…

Sunt craterele lăsate de bombe din cel de-al doilea război mondial? Sunt piste de aterizare pentru extratereștri? Încă de la primele imagini ale cercurilor misterioase marine de pe coasta Mării Baltice din Danemarca, care au fost luate în 2008, oamenii au încercat să găsească o explicație. Acum, cercetătorii de la Universitatea de Sud din Danemarca și Universitatea din Copenhaga prezintă în cele din urmă o explicație științifică, scrie site-ul ineffableisland.com.

Primele imagini au apărut în 2008; ele au fost luate de un turist și prezintă unele formațiuni ciudate circulare în apele de mică adâncime din largul celebrele stânci albe de calcar de pe insula Mon din Danemarca. În 2011, cercurile s-au întors, și, de data aceasta, au fost atât de multe încât au apărut şi în mass-media.

Biologii de la universităţile mai sus amintite au concluzionat că cercurile sunt create de iarba marină de pe fundul apei puțin adânci. Şi asta pentru că, de obicei, această iarbă se întâlneşte pe fundul mai adânc al mărilor, ca o permanentă „pajişte marină”. „Nu are nimic de-a face cu craterele de bombe, cu locurile aterizare pe apă pentru extratereștri şi nici cu zânele”, spun biologii Marianne Holmer şi Jens Borum.

Cercurile marine pot avea un diametru de până la 15 de metri, marginea lor fiind formată din plante verzi luxuriante. În interiorul cercului, aceste plante sunt foarte rare sau nu există deloc. „Am studiat noroiul care se acumulează între plantele de iarbă marină și putem vedea că noroiul conține o substanță care este toxică pentru această iarbă”, spun cercetătorii mai sus menţionaţi. Otrava este un sulfurat, o substanţă care se acumulează pe fundul mării de pe insula Mon. Ca urmare, va exista o concentraţie mare de sulfurat printre iarba de mare. Sulfuratul este suficient de toxic pentru a slăbi plantele bătrâne şi cele noi, dar este insuficient pentru a afecta plantele adulte. Pe de altă parte, iarba de mare se extinde radial, de la interior către exterior; plantele bătrâne şi cele noi se găsesc în interiorul cercului, iar cele adulte se află pe marginea cercului. Rezultatul este o formă circulară excepţională, în care doar marginea cercului supravieţuieşte.

Iată o explicaţie convingătoare care îi scuteşte pe conspiraţionişti să caute explicaţii care mai de care mai fanteziste…