Enigma dansului pe jăratic: cum de unii oameni pot călca pe cărbunii aprinşi, la temperaturi de 700 de grade, fără să se ardă!?

Întâlnit ca ritual religios la unele popoare din Asia, America şi Europa, dansul pe jăratic continuă să fie o enigmă pe care ştiinţa urmează să o elucideze. În 1982, un reporter francez, C. Duteil, a asistat în Grecia la ceremonialul religios prilejuit de ziua Sf. Constantin. Membrii sectei anastenaria, conform unui anumit ritual, au înjunghiat un taur, au fript carnea pe care urmau să o mănânce, după care au dansat pe jăratic. Membrii sectei îl invocă pe Sf. Constantin; toți sunt desculți. Brusc, unul din muzicanți intră în transă: începe să se învârtească pe cercul de jăratic aprins. Îl urmează alți sectanţi. Diametrul cercului de foc este de 4 m, iar grosimea stratului de jăratic de 3-4 cm. După încetarea dansului are loc masa rituală. Niciunul dintre dansatori nu are arsuri pe tălpi, deşi termometrul cu raze infraroșii arată temperatura de 690°C! Niciunul dintre cei prezenţi nu lasă să i se citească pe față cel mai vag semn de durere…

Antropologul francez David Le Breton notează că în Insulele Fiji, din sud-vestul Oceanului
Pacific, urmașii vechilor melanezieni cred că puterea de a călca pe cărbuni aprinși se transmite ereditar în cadrul unor familii „alese”. Prin ritualuri de inițiere această putere o dobândesc însă și novicii.

În studiile sale asupra șamanismului, Mircea Eliade arată că în toate riturile de inițiere există probe de rezistență la temperaturi foarte scăzute sau foarte ridicate. Analizând supraviețuirea tradițiilor religioase precreștine, Mircea Eliade dă ca exemplu „ritualul arhaic al mersului pe cărbuni încinși integrat în sărbătoarea anastenaria din Tracia.

Dincolo de semnificațiile religioase ale dansului ritual pe jăratic, rămâne încă neexplicat științific faptul că, în anumite condiții, temperaturi de 600-700°C, nu se produc arsuri.

ÎNCERCĂRI DE EXPLICAŢII

1) Ipoteza „Leiden-frost“ – la o examinare superficială, pare să lămurească problema. În cazul dansului pe cărbuni aprinși s-ar produce același fenomen ca în orice bucătărie, când pe plita încinsă cad câțiva stropi de apă. Lichidul nu se prelinge pe plită, ci se adună în bășici ce sar dintr-un loc în altul, învăluite în vapori de apă. Este posibil ca și în jurul picioarelor să se formeze un strat izolant de aer cald la atingerea jăraticului. Acesta ar putea proteja pielea de pe tălpile dansatorului în fracțiunea de secundă cât vine în contact cu cărbunii încinși.

Explicația, deși seducătoare, nu rezistă însă: lenomenul „Leiden-frost” nu se produce când se exercită o presiune considerabilă, cum este cea a unei persoane de 50-90 kg sau mai mult.

2) Ipoteza contactului rapid cu tăciunii incandescenți nu poate explica satisfăcător fenomenul: oricât de rapid s-ar dansa pe jăratic, cărbunii aprinși ar produce arsuri grave. O astfel de’ ipoteză este absurdă. O temperatură ce depășește 150° C produce într-o fracțiune de secundă arsuri de gradul trei.

3) Ipoteza psihologică. Dr. Voiker Reindl, specialist în studiul hipnozei, aprecia, de exemplu, că în timpul dansului pe „covorul de foc” senzațiile de durere pot fi total suprimate prin autohipnoză. Fără a stărui asupra caracteristicilor stării hipnotice, menționăm că ele constau în scăderea funcției de planificare a acțiunilor, îngustarea câmpului atenției, reducerea capacității de orientare în situațiile cotidiene, sporirea sugestibilității, apariția amneziei posthipnotice și trăirea hipnotică.

Numeroase cercetări experimentale au demonstrat fără niciun dubiu că în starea hipnotică se produce „controlul durerii”, atţt direct (prin modificarea sensibilității durerii), cât și indirect (prin efectul placebo).

Ipoteza autohipnozei nu pare absurdă, dar ea ascunde atâtea necunoscute încât aproape că nu micșorează misterul, ci îl mărește: se poate vorbi de hipnoză în absența relației dintre hipnotizator (cu caracteristicile sale psihice) și subiectul de hipnotizat (cu trăsăturile sale de personalitate specifice)? Pot fi reunite în aceeași persoană caracteristicile contrare, ale hipnotizatorului și ale hipnotizatului? Și apoi, cum se autoinduce analgezia hipnotică?

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.