De ce-au venit zeii Anunnaki pe Terra? Cumva pentru lemnul copacilor noştri, şi nu pentru aur? Pământul este singura planetă din Univers care posedă lemn?

Populara „teorie a aurului”, vânat de extratereştrii Anunnaki în trecutul Terrei, pare că nu are niciun sens pentru mulți. Dacă Anunnaki ar fi o civilizație avansată, de ce ar veni atât de departe pe Pământ pentru aur, când acesta este din abundență pe asteroizi și în tot sistemul solar? Aşadar, de ce au venit pe Terra Anunnaki? (dacă legenda este adevărată). Astfel, o nouă teorie a apărut la suprafaţă.

Dacă extratereştrii Annunnaki au urmărit vreo resursă pe Pământ, acesta ar fi lemnul. Când citeşti „Epopeea lui Ghilgameş”, descoperi că unul din liderii Anunnaki, Enlil, l-a numit pe Humbaba drept „gardian al pădurii sacre de cedri”, pentru a o proteja de a fi jefuită de oameni.

Gândiţi-vă puţin: lemnul ar putea fi cea mai rară resursă din Univers, deoarece necesită milioane de evoluție biologică specifică. El este un „diamant biologic”. Pe baza cunoștințelor științifice actuale, Pământul este singura planetă cunoscută din Univers care posedă lemn. Când Ghilgameș îi spune lui Enkidu că vrea să-l omoare pe Humbaba, motivația lui nu este doar gloria – el declară explicit că vrea să taie cedrul. Acum ai putea chiar să vezi asta ca pe un „conflict pentru resurse”. Aceasta ar însemna că cea mai veche epopee din istoria omenirii este, în esență, un conflict pentru resurse – și o citim ca pe o poveste a unui erou de mii de ani.

În a unsprezecea tăbliță a „Epopeii lui Ghilgameș”, Utnapîștim (Noe din Biblie) își construiește arca. Unele interpretări și fragmente sugerează că a folosit lemn de cedru pentru construcția acesteia. În Mesopotamia antică, cedrul era cel mai prețios și durabil material de construcție, rezervat strict zeilor.

Humbaba gigantul a fost un slujitor loial al lui Enlil, dar a fost ucis. Când Gilgameş și Enkidu s-au întors la Nippur și i-au prezentat capul lui Humbaba drept trofeu, Enlil s-a înfuriat. Sună ca reacția cuiva al cărui cel mai prețios bun biologic tocmai a fost distrus sau pus în pericol. În cele din urmă, planul lui Enlil de a proteja pădurea a eșuat când Humbaba a fost ucis, ceea ce a dus la primul „dezastru ecologic” înregistrat în literatură, eroii distrugând copacii sacri. Majoritatea cercetătorilor cred că povestea reflectă o criză ecologică reală de acum aproximativ 4.700 de ani, când civilizațiile antice mesopotamiene au început să defrișeze pădurile străvechi ale lumii pentru cherestea.