Site de secrete, stiinta si metafizica

Cum Einstein şi maghiarii şi-au adus contribuţia la proiectul primei bombe atomice americane

2 12

Până în 1939, fizicienii din Germania şi Japonia explorau posibilitatea utilizării energiei atomice pentru a produce o bombă. Savanţii britanici din domeniul fizicii atomice, în cadrul unui proiect sponsorizat în secret de guvern, lucrau la obţinerea unui material fisionabil care putea fi utilizat la producerea de arme.

Leo Szilard, un fizician de origine maghiară, care fusese coleg cu Albert Einstein în Germania, a plecat în Anglia în 1933, pentru a scăpa de persecuţia nazistă. El s-a mutat în America în 1938. Pe măsură ce războiul din Europa a luat amploare, el a devenit îngrijorat de faptul că fizicienii americani nu percepeau bomba atomică sub forma unui posibil produs al fisiunii nou descoperite a uraniului.

Einstein era o celebritate americană. Director al Institutului de Fizică Kaiser Wilhelm din Berlin în 1914, el câştigase Premiul Nobel în 1921 pentru contribuţia sa în domeniul fizicii teoretice. În 1933, odată cu ascensiunea naziştilor în Germania, Einstein, ca evreu, ştia că trebuia să plece. El a fost bine primit de Institute for Advanced Study de la Princeton, a devenit cetăţean american şi i s-a făcut o publicitate intensă care îl prezenta ca pe cel mai important geniu al naţiunii.

Prin luna iulie a anului 1939, Szilard şi un alt fizician născut în Ungaria, Eugene Wigner, l-au vizitat pe Einstein la casa sa de vacanţă din Long Island. Szilard l-a rugat pe Einstein să-i trimită o scrisoare Reginei Mamă a Belgiei, cerându-i să facă tot posibilul pentru a împiedica Germania nazistă să obţină uraniu din Congo-ul belgian. Einstein a preferat să îi scrie prietenului său, ambasadorul belgian în Statele Unite.

Szilard s-a întâlnit ulterior cu Alexander Sachs, un economist care fusese consilierul vechiului său prieten, preşedintele Franklin D. Roosevelt. Sachs a spus că dacă Szilard îl putea ruga pe Einstein să-i scrie o scrisoare lui Roosevelt, el i-ar înmâna-o personal preşedintelui. Szilard a scris o ciornă, pe care i-a trimis-o lui Einstein, după care i-a făcut încă o vizită, de această dată însoţit de un alt fizician de origine maghiară, Edward Teller. După mai multe discuţii şi alte câteva ciorne, Einstein a aprobat o versiune care i-a fost trimisă preşedintelui Roosevelt pe 2 august 1939. O lună mai târziu, a început cel de-al Doilea Război Mondial. Sachs s-a întâlnit cu Roosevelt pentru a discuta scrisoarea abia pe 11 octombrie.

După opt zile, Roosevelt a răspuns printr-o scrisoare care începea cu „Dragul meu Profesor: Am considerat că aceste informaţii sunt atât de importante, încât am dispus organizarea unei comisii ce constă din şeful Biroului de Standarde şi un reprezentant ales al Armatei şi Marinei pentru a investiga temeinic posibilităţile sugestiei dumneavoastră cu privire la elementul uraniu”. Cu toate acestea, comunitatea fizicienilor nu a primit niciun semn legat de vreun program atomic american.

Pe 7 martie 1940, Einstein şi Szilard au colaborat la o a doua scrisoare, mai urgentă, adresată lui Roosevelt. Aceasta începea în felul următor: „De la începutul războiului, interesul faţă de uraniu s-a intensificat în Germania. Am aflat acum că acolo sunt întreprinse cercetări în mare secret.”

Activitatea în această direcţie a demarat şi în Statele Unite, în iunie 1940, Roosevelt a aprobat formarea National Defense Research Committee, prezidată de Vannevar Bush, preşedintele Fundaţiei Carnegie. Bush a blocat publicarea articolelor despre cercetarea uraniului şi a interzis includerea în comitet a savanţilor de origine străină, negând astfel existenţa acestui comitet faţă de mulţi fizicieni.

Ceea ce va deveni proiectul strict secret Manhattan a demarat cu o lună înainte de atacul japonez de la Pearl Harbour, când un comitet ştiinţific a raportat că o bombă puternică putea fi produsă printr-o masă critică cuprinsă între 2 şi 100 kilograme de uraniu-235. Roosevelt a aprobat recomandarea pe 19 ianuarie 1942, printr-o notă scrisă de mână către Bush: „V.B. OK — returnat — Cred că cel mai bine e să păstrezi această informaţie în propriul tău seif.”

Einstein nu a fost direct implicat în realizarea bombei. Cu toate acestea, scrisoarea sa a dus cu siguranţă la construirea bombei nucleare şi a inaugurat era atomică.

Citește și

Utilizăm cookie-urile pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea site-urilor noastre, pentru a te ajuta să navighezi mai eficient de la o pagină la alta, pentru a memora preferinţele tale şi, în general, pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor. Accept Cititi mai multe

Politica de intimitate si Cookie