Alexander Marshack este unul dintre numeroşii observatori care s-au ocupat de problema progresului foarte recent şi inegal al omenirii. El a început să fie interesat de originile civilizaţiei atunci când a fost însărcinat de NASA să întreprindă o perspectivă istorică a progresului uman, culminând cu pasul pe Lună din 1969. De-a lungul celor 30 de ani care au urmat, el a devenit un expert în preistorie şi originile artefactelor ştiinţifice. În 1972, Marshack scria: „Cercetând mărturiile originilor civilizaţiilor evoluate, m-a surprins faptul că foarte multe lucruri s-au întâmplat dintr-o dată. Ştiinţa… a demarat brusc odată cu grecii… unele date aparţinând ştiinţei, matematicii şi astronomiei apropiate de zilele noastre au apărut la mesopotamieni, egipteni şi mult mai târziu în America. Civilizaţia însăşi a apărut brusc, odată cu scrierea cuneiformă şi hieroglifele egiptene; agricultura… se pare că a apărut dintr-o dată cu circa zece mii de ani în urmă, într-o perioadă de timp relativ scurtă; artele şi podoabele au apărut dintr-o dată cu vreo 30 sau 40 de mii ani în urmă, în timpul perioadei glaciare, se pare în momentul în care omul modern intra în Europa, înlocuind astfel omul de Neanderthal.”
Cea mai mare problemă este aparenta explozie a tehnologiei, care se pare că a avut loc acum mai puţin de 10.000 de ani. Cum au putut nişte oameni răspândiţi pe tot globul, fără nicio legătură între ei, să dezvolte agricultura şi să construiască oraşe atât de brusc şi în acelaşi timp? De unde aveau aceşti oameni „planul” pentru ştiinţa lor şi pentru ordinea socială? Sunt întrebări dificile, pe care mulţi cercetători le-au evitat pentru că nu există decât trei răspunsuri, toate fiind la fel de stânjenitoare:
1. Stimuli externi. Vizitatori din Cosmos au aterizat pe Pământ şi i-au învăţat pe străbunii noştri minunile agriculturii şi ale ştiinţei.
2. O serie de evenimente care au avut loc întâmplător. N-a fost decât o coincidenţă deosebită faptul că oamenii din întreaga lume au experimentat brusc aceste progrese, în acelaşi timp.
3. Cunoştinţe care existau şi înainte. Cunoştinţele despre aceste lucruri evoluaseră în mod natural de-a lungul unei perioade lungi de timp, dar, din anumite motive, nu avem dovezi arheologice.