Pe 11 iunie 1945, contraspionajul sovietic SMERŞ pătrunde în cartierul general al Marinei Naziste (pentru cei care nu cunosc, SMERŞ provine de la Smert’ șpionam – Moarte spionilor şi a fost un serviciu de contraspionaj creat de Stalin în 1943, având ca sarcină securizarea spatelui Armatei Roşii, precum şi arestarea „trădătorilor, dezertorilor, spionilor și elementelor criminale”). Cartierul general al Marinei Germaniei naziste se afla în Berlin, în cartierul Tiergarten, pe strada Tirpittszuffer nr.38-42. Aici, ofiţerii SMERŞ au găsit o hartă al unui pasaj secret către adâncimile mării, adresată căpitanilor a 38 de submarine din clasa A. (conform mai multor istorici militari, la sfârşitul războiului în portul german Kiel, din aceste submarine au fost îndepărtate proiectilele, fiind încărcate mai multe containere). Aşadar, la finalul celui de-al doilea război mondial, SMERŞ se afla în posesia unui document unic: un pasaj secret, prin adâncul mării, către tărâmul mitic Agartha.
Şeful SMERŞ care a intrat în posesia acestei hărţi a fost ofiţerul Abakumov, care a raportat totul lui Vsevolod Merkulov, şeful NKGB din acele timpuri (Comisariatul Poporului pentru Securitatea Statului). Abakumov a fost arestat, mai târziu, în 1951 şi executat; la fel s-a întâmplat şi cu Mekulov care a fost arestat şi executat în 1953. Mie îmi sună aici ca o „operaţiune de scăpare de martori incomozi”.
Dar unde ar putea fi situat acest pasaj secret către Agartha? Să fie în zona Antarcticii și a Oceanului Antarctic? Citim, de exemplu, din ordinul Reichsfuhrer CC nr.330 din 27-05-1940: „Pentru cei din SS, Wehrmacht, Luftwaffe şi Marină. Top secret. Doar către personalul operaţional. Referitor la ordinul Fuhrer-ului din 10-01-1940, „Cu privire la selecţia voluntarilor pentru stabilirea unor zone subterane din Antarctica”, au apărut probleme întrucât în ultimul moment voluntarii au refuzat să plece din ţară şi să-i părăsească pe cei dragi lor pentru totdeauna. De aceea, selecţia voluntarilor trebuie făcută doar din rândul celor care nu au părinţi şi alte legături de familie”.
Aşadar, naziştii doreau încă din 1940 construirea unor facilităţi subterane în Antarctica. Cu ce scop? E clar că în acele zone trebuia să se găsească o cale de acces către un tărâm din interiorul Pământului, iar naziştii doreau să construiască nişte baze intermediare înainte de a ajunge în interiorul Pământului.
Ordinul Fuhrer-ului nr.8 din 10-01-1940 (top secret) spune următoarele: „Uniţi şi organizaţi, echipele de cercetare compuse din oameni de ştiinţă, marinari şi scafandri au făcut imposibilul. Împreună cu Departamentul SS pentru Studiul Moştenirii Ancestrale a Marelui Reich, ei au făcut o treabă bună şi ne-au permis să explorăm noi teritorii din Antarctica pentru Reich. Vaste teritorii sunt ascunse sub gheaţa Polului Sud.”
Deci, din acest ordin aflăm că naziştii ştiau că teritorii ascunse se află ascunse sub gheaţa Polului Sud! Au descoperit oare germanii o cale secretă spre Agartha? Stalin şi ruşii au aflat şi ei de acest lucru… ce-au făcut cu harta secretă? Au încercat şi ei să ajungă acolo? Iată câteva enigme care nu vor fi descoperite prea curând…
P.S. Posibilele hărţi secrete către Agartha, le puteţi vedea în cadrul acestui articol: „Iată hărţile secrete naziste ale tărâmului Agartha, aflat în interiorul Pământului nostru„, pe care l-am publicat pe 7 august 2012.