E clar că germanii, în timpul celui de-al doilea război mondial, deţineau arme atât de sofisticate încât, dacă războiul nu s-ar fi încheiat în 1945, naziştii ar fi putut produce distrugeri importante aliaţilor. Unele arme încă nu apucat să fie produse, altele erau în stadiul de testare. Dintre acestea, amintim celebra racheta V-2 – precursoarea rachetelor balistice intercontinentale ale americanilor şi ruşilor în timpul „războiului rece”. Sau bombardierul Horten XVIII, cu rază mare de acţiune, propulsat cu şase motoare cu reacţie.
Astăzi însă vom vorbi despre o armă mai ciudată, dar cu efect devastator pentru adversari. arme. Astfel, într-un raport înaintat de un diplomat francez către serviciile secrete franceze din Algiers, raport care nu a fost dat niciodată publicităţii, se aminteşte de apariţia unor ciudaţi „nori albaştri” care dereglau aparatura bombardierelor ce treceau peste Lacul Garda din Elveţia.
Cu ceva timp în urmă, imediat după puternicele bombardamente de la Dresda, spionajul britanic şi american a obţinut o serie de informaţii despre modul în care au fost utilizate aceste arme pentru doborârea a 12 bombardiere americane. Informaţia respectivă, provenită de la un agent american care opera în Elveţia, făcea referire la un „straniu obiect semisferic”, care a zburat cu o viteză extraordinară şi a distrus bombardierele fără a folosi armele de foc.
Un exemplu elocvent este evenimentul petrecut pe cerul Wurtenberg-ului: „Avionul de luptă german, de formă circulară şi lipsit de aripi sau coadă, a ajuns şi depăşit în mare viteză cele patru avioane Liberator. În momentul în care a ajuns în faţa formaţiei, a împrăştiat câţiva mici norişori de fum, după care bombardierele americane au fost cuprinse de flăcări, explodând în aer, în timp ce racheta germană dispărea dincolo de orizont.”
Un alt raport amintea de anumite „bombe antiaeriene cu metan”, pe care germanii le-au experimentat, în zona Lacului Garda, împotriva avioanelor aliate.