Ceața, ca şi fenomen, întotdeauna a fost încărcată de mister. Există acest sentiment irațional în interiorul nostru că, odată intraţi în ceață, s-ar putea să nu mai ieşim de acolo niciodată, că ceva malefic și necunoscut se află în interiorul ceţii, acest lucru putându-se întâlni în legendele sinistre. Dar, oare această frică este una neîntemeiată? S-ar părea că nu, dacă ţinem cont de o serie de evenimente foarte ciudate, legate de ceaţă, care au avut loc în pădurea care acoperă râul Tomoka, la vest de Daytona, Florida (SUA).
Începând cu anul 1955, pescarii și vânătorii din zonă au început să povestească despre o ceață roz, groasă şi ciudată, care părea că se ridică de pe pământ de nicăieri și se mișca singură, indiferent de direcția vântului. Această ceaţă ar fi avut un fel de proprietate corozivă, pentru că legenda spune că îi „dezbrăca” pe animalele moarte de carnea lor, pentru a lăsa în urmă doar oase. Şi, ca totul să fie şi mai înfricoşător, legenda spune că nu numai cadavrele au fost victime ale acestui nor amenințător, ci și fiinţele vii, inclusiv oamenii.
Într-adevăr, de-a lungul anilor, norul de ceaţă roz a fost învinuit pentru mai multe dispariții misterioase în zonă, precum și pentru descoperirea în zonă a unor oase umane neidentificate. Unele rămășițe găsite păreau pe jumătate digerate, tot ce era viu (animale, păsări sau insecte), după ce intrau în contact cu ceaţa misterioasă, devenind mort. De asemenea, se pare că această ceață îndepărta chiar şi coaja de pe copaci.
Astfel de observații ciudate au continuat timp de 10 ani, până în 1965, existând numeroase ipoteze cu privire la ceea ce ar putea fi acest nor bizar. Trecând peste ipotezele fanteziste, o teorie spune că ceaţa roz n-ar fi altceva decât un gaz de mlaștină sau chiar un nor de fum letal, format din substanțele chimice de la uzinele industriale din zonă. Totuşi, de pe forumul Weird US, un cititor cu pseudonimul „welder2” a spus următoarele: „A fost numit „nor-canibal”, pentru că devora carnea de pe oricare fiinţă care intra în contact cu el. Nu era gaz de mlaștină; era mai mult ca o ceață care acoperea doar o mică zonă”.
Iată un mister care va rămâne mult timp nedezlegat…