La 28 februarie 2003, o mină din orașul chinez Jixi (provincia Heilongjiang) s-a prăbușit. 14 mineri au dispărut în acel incident. Cu toate acestea, această poveste a devenit celebră 5 ani mai târziu din cauza unei întorsături neprevăzute a evenimentelor. Doar 12 din cei 14 mineri dispăruți au fost găsiţi de salvatori. Dar Lao Pen și Wan Hu, doi dintre muncitori, nu au fost găsiți niciodată în mină. După 5 ani, în 2008, Wan Hu s-a întors în mod misterios acasă, dar soția sa se recăsătorise și copiii lui au fugit. Wan Hu s-a mutat într-o casă nouă și a început să facă grădinărit.
Cu toate acestea, autoritățile au devenit curând conștiente de situația particulară și s-a descoperit că familia lui a primit o compensație financiară pe care nu ar fi trebuit să o primească, deoarece Wan Hu era încă în viață. Wan Hu a fost întrebat unde fusese în tot acest timp și el a explicat autorităţilor că a trăit cu marea civilizație ascunsă a Ctonilor, timp de 5 ani! Autoritățile au rămas perplexe de răspunsul lui neașteptat și au presupus că el a devenit nebun. Wan Hu a fost verificat, dar medicii au stabilit că era sănătos atât fizic, cât și psihologic.
S-a presupus că totul a fost doar imaginaţia sa bogată. Cu toate acestea, medicii nu au putut explica de ce fostul miner nu a prezentat semne de antracoză, o afecţiune cauzată de acumularea de carbon în plămâni din cauza expunerii repetate la aer poluat sau din cauza inhalării de fum sau cărbune. Potrivit dosarelor medicale ale lui Wan Hu, acesta prezenta deja semne de antracoză și plănuia să se pensioneze, înainte de dezastrul din 2003.
Cu toate acestea, în urma presupusei sale șederi într-un oraș subteran, minerul nu a prezentat semne de boală pulmonară. Mai mult, avea toți cei 32 de dinți, în ciuda faptului că în fișa medicală se spunea că ar trebui să aibă doar 25. În ciuda faptului că avea 39 de ani, sănătatea lui părea a fi cea a unui tânăr cu vârsta cuprinsă între 26 și 28 de ani.
Wan Hu avea și 40.000 de yuani în contul său bancar. La o percheziţie, s-a descoperit că el mai avea 10.000 de yuani suplimentari în numerar și diamante netăiate în valoare de 300.000 de yuani. Autoritățile au presupus că individul nu era Wan Hu, ci mai degrabă spionul ascuns al unei țări străine. Însă, Wan Hu a spus că a primit pietrele prețioase de la Ctoni.
Povestea lui Wan Hu a fost următoarea: el și Lao Pen au fost izolați nu doar de suprafață, ci și de ceilalți muncitori după prăbușirea minei. Au așteptat trei zile, având doar apă, dar fără mâncare, neavând nicio speranţă că vor fi salvaţi. Au ales să investigheze tunelurile vechi care duceau la cea mai adâncă zonă a minei, încercând să-și găsească drumul înapoi la suprafață. Din păcate, n-a fost cazul și au continuat mai adânc în labirintul tunelului. Ajungând acolo, cei doi ar fi fost atacați de creaturi umane ciudate cunoscute sub numele de Ctoni, care au reușit să-i prindă pe cei doi mineri. Totuși, Ctonii au avut grijă de amândoi.
Existau peșteri mari la capătul tunelurilor în care locuiau mii de Ctoni. Wan Hu era sigur că sunt oameni, în ciuda constituţiei lor slabe. Timp de 5 ani, cei doi mineri au locuit printre Ctoni. Limba lor era oarecum diferită de chineză, dar era simplu de învățat și au putut să vorbească rapid cu ei. Când au început să comunice, au înțeles despre ce era vorba. Ctonii au simțit că viața de la suprafață este o povară oribilă, ceea ce i-a determinat să fugă într-un tărâm mai bun. Și civilizația subterană era liberă de foame și boli.
Principala sa sursă de hrană era o ciupercă misterioasă. Ciuperca, potrivit lui Wan Hu, avea o aromă distinctă, dar, mai important, era extrem de sănătoasă. De aceea i s-au schimbat dinții; acest lucru li se întâmpla frecvent Ctonilor, ai căror dinți se schimbau la fiecare 20-25 de ani pe parcursul vieții.
Ctonii aveau chiar și un sistem de scriere sofisticat. Societatea lor subterană era bazată pe metalurgie, dar rareori foloseau fierul, ci mai degrabă bronzul, argintul și aurul. Nu trăiau în lux și erau mulțumiți de strictul necesar. Pentru că cei doi mineri nu erau considerați prizonieri, ei trăiau în rândul Ctonilor ca egali, având chiar și familii.
Acesta nu era un mod de viață oribil, dar Wan Hu dorea să vadă Soarele. Ctonii au încercat să-l convingă să renunțe, dar el a fost neclintit. A fost escortat într-o peșteră cu o gaură care duce la suprafață.
Aceasta este doar o mică parte din povestea lui Wan Hu. După aceea, el a fost considerat nebun și a fost internat într-o instituţie necunoscută. Nu s-a mai auzit de el, devenind astfel unul dintre cele mai ciudate cazuri de conspirație nerezolvate.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
