Un incident ţinut secret de guvernul mexican: cadavrul unui extraterestru de 1,40 de metri înălţime, cu cap mare şi gheare, găsit într-o farfurie zburătoare prăbuşită

În 1978, trei cercetători în domeniul OZN-urilor au dat publicităţii o fotografie de-a dreptul înspăimântătoare: un trup ars oribil, cu un cap mare, în interiorul unei fel de epave. Povestea fotografiei era următoarea: într-o zi din iulie 1948, la ora 13:22, radarul a detectat un obiect care se mişca cu mare viteză dinspre coasta de vest spre Texas. Obiectul a fost interceptat
deasupra oraşului Albuquerque, pe la ora 2, de două avioane cu reacţie. Apoi, obiectul a schimbat direcţia şi a fost văzut oscilând pe cer. Pe la 14:30, şi-a redus viteza la circa 160 km/oră şi a dispărut de pe ecranele radarelor, în apropierea graniţei dintre Texas şi Mexic.

Guvernul mexican a fost anunţat despre incident, iar în aceeaşi seară s-a deplasat la locul respectiv o echipă de investigatori americani. Au ajuns acolo la 2 noaptea şi li s-a spus că urmează să filmeze locul prăbuşirii unui avion experimental ultrasecret. Obiectul era distrus în mare parte şi încă fumega la sosirea lor. Părea un avion terestru, avea chiar şi şuruburi şi piuliţe, care însă nu au putut fi desfăcute şi au fost rupte. Pentru a perfora metalul foarte dur au fost folosite burghie cu diamant. Mai târziu, un metalurg avea să spună că nava era făcută dintr-un aliaj cu o structură de fagure care conţinea siliciu.

Cadavrul a fost găsit înăuntru şi a fost filmat cu ajutorul unor reflectoare cu arc electric. Avea o înălţime de 1.4 metri, cu un cap mare şi orbite rotunde, uriaşe. Mâinile se terminau cu nişte gheare şi aveau numai patru degete, iar antebraţele erau foarte lungi.

Au sosit doi doctori ai armatei şi au examinat cadavrul, după care acesta a fost scos din navă. Fotograful i-a auzit discutând. De pildă, pielea ar fi fost cenuşie şi netedă şi având textura unui sân de femeie. Nu se vedeau muşchi, funcţiunile lor fiind preluate de un sistem foarte complicat de oase. Nici un semn de sânge, doar un fluid uşor verzui, cu un miros greu de sulf. Corpul nu prezenta nici semne de creştere a părului şi nici organe se*uale vizibile.

Fotograful şi asistenţii lui au făcut 500 de fotografii ale cadavrului şi ale navei. Toate fotografiile au fost procesate într-un secret strict, iar subiectul a fost declarat tabu. Totuşi, unele fotografii au reuşit să fie „extrase” şi făcute public.