Istoria ne prezintă adeseori, prin cronicile sale, relatări, fapte şi întâmplări greu de verificat, pe care suntem nevoiţi să le preluăm ca atare. Un exemplu clasic, este Papesa Ioana. Pe scurt, despre ce este vorba? O femeie deghizată în haine bărbăteşti ar fi ajuns pe scaunul pontifical în anul 855 şi ar fi domnit la Vatican, vreme de aproape doi ani. În zilele noastre, există unii cercetători care acceptă această ipoteză, ca pe un fapt istoric real. Majoritatea istoricilor, însă, este de acord, că pretinsa poveste a „papesei Ioana” este o simplă fabulaţie. În ciuda tuturor acestor controverse, legenda durează.
Care e legenda papesei Ioana?
Legenda papesei a apărut către mijlocul secolului al XHI-lea, fiind consemnată pentru prima oară, în cronica redactată de călugărul dominican Metz. Din ordinul Papei Sixtus IV, Bartolomeo Sacchi, bibliotecar al Vaticanului, a publicat în 1479, o Istorie a vieţii papilor. În această carte e cuprinsă şi viaţa lui Ioan al VIII-lea, urmaşul lui Adrian al III-lea. Acest pretins papă era o femeie de origine engleză. Deosebit de înzestrată, ea a făcut studii aprofundate, a acumulat virtuţile necesare pentru a fi primită la Roma. A urcat pe scara ierarhiei pontificale până la gradul de cardinal, iar apoi a fost aleasă papă sub numele de loan al VlII-lea. Această femeie, ce se îmbrăca în haine monahale bărbăteşti, excela prin cunoştinţele teologice şi prin darul elocinţei, reuşind să se facă cunoscută şi să se impună. După unii autori, se spune că ar fi ocupat scaunul pontifical timp de treisprezece luni, iar după Bartolomeo Sacchi, timp de doi ani, o lună şi patru zile. Cu puţin timp înainte de a se împlini termenul, pontificatul ei s-a terminat printr-un scandal. Având relaţii cu un călugăr benedictin de care era îndrăgostită, a rămas însărcinată. Cu multă abilitate, şi-a ascuns un timp sarcina sub sutană, dar cu prilejul unei ceremonii pe timpul verii, de la catedrala Sf. Petru din Roma spre biserica Sf. Ioan din Laterano, i s-a făcut rău şi s-a declanşat o naştere prematură, chiar în timpul procesiunii, în prezenţa mulţimii adunate. Din acest moment, părerile sunt împărţite: după unii autori, papesa ar fi murit în timpul naşterii, iar după alţii, ea ar fi supravieţuit, fiind aruncată – din ordinul mai-marilor de la Vatican – într-o obscură închisoare.
Argumente pentru existenţa papesei
1) Existenţa scaunelor cu gaură. Cei care susţin această ipoteză îşi sprijină afirmaţiile pe ceremonialul care precede alegerea noului papă şi care, printre altele, vizează şi stabilirea de către cei de faţă a sexului papei! Este mai mult ca sigur o simplă tradiţie şi un ceremonial, ştiut fiind că toate religiile excelează în această direcţie cu scopul de a impresiona pe credincioşi. Se spune că de atunci s-a statuat verificarea virilităţii fiecărui viitor papă: un vicar era însărcinat ca, după alegerea papei, să bage mâna sub scaunul pontifical, care are o gaură, pe care este aşezat noul papă şi să anunţe cu glas tare: „Habet duos testiculos et bene pedentes”, adică „Are două testicole şi sunt bine prinse”.
De fapt, dacă nici un text oficial nu consemnează în detaliu derularea ceremoniei încoronării papale, este sigur că, timp de mai multe secole, ceremonialul cerea ca noul papă să fie aşezat pe un scaun găurit, având pantalonii traşi. Existenţa acestor „scaune cu gaură”, care au dispărut din obiceiurile ceremoniei, din secolul al XVI-lea, dar care sunt expuse ca piese de muzeu -unul la Paris, la Luvru, şi altul chiar la Vatican – dau o notă de incertitudine asupra semnificaţiei lor.
2) Diferite povestiri despre existenţa papesei Ioana. Istoricii au brodat multe povestiri în jurul Papesei Ioana. Diverşi autori din secolele al XI-lea, XII-lea şi al XVI-lea admit existenţa ei. Secretari papali, ca Teodoric de Niem, inchizitori, ca Bemard Guy, aduc aceleaşi mărturii. Sixtus V a aruncat în Tibru o statuie a Ioanei şi a fiicei sale. În secolul al XV-lea, bazilica din Sienna cuprindea busturile tuturor papilor. Bustul Ioanei purta inscripţia: „Ioana a VIII-a, femeie”. Cronicarul Mabillon pretinde că l-ar fi văzut mai înainte de a fi fost înlăturat de Papa Clement al VlII-lea.
Argumente împotriva existenţei papesei Ioana
1) Întârzierea cu care s-au început relatările despre papesa Ioana. Scriitorii catolici moderni neagă realitatea Papesei Ioana. Este greu de conceput în zilele noastre că s-ar fi putut întâmpla aşa ceva! Să depanăm însă firul evenimentelor. Când au început relatările despre Papesa Ioana? Abia după mai bine de două secole de la pretinsa întâmplare. De ce contemporanii evenimentului nu ne-au lăsat nimic scris? Pare de necrezut să nu i se găsească nicio urmă în analele istorice contemporane şi abia la un mare interval de timp să se vorbească brusc pe această temă. Mai mult, dacă a existat într-adevăr Papesa Ioana, cum se face că nu i-a rămas de la aceasta nicio bulă papală?
2) Ordinea cronologică a succesiunii papilor. Argumentul cel mai puternic, ce vine să contrazică legenda papesei Ioana, ar fi ordinea cronologică a succesiunii papilor. Dar, examinând inscripţia plasată la intrarea în catedrala Sf. Petru, seria papilor, a evenimentelor şi a faptelor nu-i lasă niciun loc. Pretinsul pontificat al Papesei Ioana ar trebui să fi avut loc între Leon al IV-lea (847-855) şi Benedict al III-lea (855-858), dar s-a stabilit cu certitudine, pe baza documentelor istorice ce nu pot fi negate, că vacanţa între cele două pontificate nu a durat decât câteva săptămâni.
Posibila explicaţie a legendei
Şi totuşi, în spatele acestei legende, autorii anonimi au vrut să transmită posterităţii un mesaj care a fost însă denaturat. Această povestire neobişnuită reflectă de fapt viaţa lui Ioan al VIII-lea, cunoscut de contemporanii săi ca „Papa cu multe amante”. Una dintre acestea, cu numele de Ioana, avea o atât de mare autoritate asupra bătrânului pontif iubitor de aventuri, încât ea conducea de fapt treburile Vaticanului. De aici i s-a tras şi porecla de „Papesa”, cuvânt care a generat o adevărată legendă, plăsmuită de imaginaţia oamenilor.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Istoria ne prezintă adeseori, prin cronicile sale, relatări, fapte şi întâmplări greu de verificat, pe care suntem nevoiţi să le preluăm ca atare. Un exemplu clasic, este Papesa Ioana. Pe scurt, despre ce este vorba? O femeie deghizată în haine bărbăteşti ar fi ajuns pe scaunul pontifical în anul 855 şi ar fi domnit la Vatican, vreme de aproape doi ani. În zilele noastre, există unii cercetători care acceptă această ipoteză, ca pe un fapt istoric real. Majoritatea istoricilor, însă, este de acord, că pretinsa poveste a „papesei Ioana” este o simplă fabulaţie. În ciuda tuturor acestor controverse, legenda durează.
