Gravitația ar putea fi o dovadă-cheie că Universul nostru este o simulare creată de o Fiinţă foarte avansată -sugerează o nouă cercetare
De la filosoful grec Platon până la Neo, eroul filmului SF „Matrix”, oamenii au reflectat mult timp asupra adevăratei naturi a realității. Putem avea încredere că ceea ce vedem, gustăm, atingem, mirosim și auzim este real? Cea mai modernă formulare a acestui exercițiu de gândire existențială este ipoteza simulării. Aceasta sugerează că ceea ce percepem ca realitate este de fapt o simulare hiper-realistă, ultra-sofisticată, concepută de ființe mult mai avansate decât noi – în moduri de nepătruns.
Filozoful de la Oxford, Nick Bostrom, a formulat pentru prima dată această idee în 2003, iar de atunci ipoteza a atras atenția unora dintre cei mai mari savanți în viață. Cu toate acestea, există o prăpastie mare între filozofie și știința dovedită, iar pentru a demonstra o ipoteză atât de controversată, trebuie să construiești o mulţime de dovezi.
În ultimii ani, Melvin Vopson, doctor în filozofie și fizician la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie, a încercat să construiască această piesă crucială a infrastructurii empirice. Cea mai recentă adăugire a sa la ipoteza simulării a dezvăluit un potențial nou rol al gravitației. Într-o lucrare publicată în „AIP Advances”, Vopson explorează ideea că atracția gravitațională reduce eficient entropia informațională – cu alte cuvinte, impune ordine computațională asupra haosului informațional.
Entropia este o măsură a dezordinii într-un sistem izolat. De exemplu, dacă aveți un dormitor ordonat, acesta are o entropie scăzută. Dar, în timp, dacă camera devine mai dezordonată pentru că nu cheltuiți energie pentru a o curăța, dezorganizarea sa crescândă indică o creștere a entropiei. Această idee se extinde la informație, spune Vopson, dar invers. „Dacă luăm o zonă din spațiu cu niște obiecte în ea, acestea vor avea o entropie informațională asociată cu această informație”, spune Vopson. Această informație înregistrează proprietățile materiei în spațiu, cum ar fi viteza și poziția. Informația are o masă foarte mică, dar este suficientă pentru a fi măsurabilă, conform studiului. Dar dacă obiectele se grupează împreună datorită gravitației, acea entropie informațională este redusă, astfel încât obiectele vor avea mai multă ordine, spune el.
Dacă este adevărat (și este un „dacă” destul de important), noul studiu gravitațional al lui Vopson ar zgudui fundamentele viziunii acceptate în prezent asupra Universului. În lucrarea sa, Vopson scrie că noua sa lucrare ar putea avea ramificații pentru unele dintre cele mai mari mistere ale Universului, inclusiv energia întunecată, gravitația cuantică și termodinamica găurilor negre.
Noua lucrare aduce, de asemenea, știința mai aproape de înțelegerea unui Univers simulat – lucru care l-a luat complet prin surprindere pe Vopson. Având o vastă experiență în fizica materiei condensate și stocarea digitală a datelor, Vopson a lucrat cândva la spectrul complet al tehnologiilor de stocare digitală ca cercetător senior în cercetare și dezvoltare la Seagate, o companie americană de stocare a datelor. Nu intenționa să studieze ideea de Univers simulat.
Dar, în 2019, Vopson – inspirat de munca informaticianului Claude Shannon, părintele teoriei informației – a dezvoltat principiul său masă-energie-informație-echivalență. Apoi, l-a continuat cu „A doua lege a infodinamicii”. Este un titlu despre care recunoaște că este puțin ambițios. Deși a doua lege a termodinamicii spune că entropia – sau dezordinea – oricărui sistem rămâne constantă sau crește în timp, conceptul de informație răstoarnă această lege.
„A doua lege a dinamicii informației impune ca entropia informației să scadă, necesită mai puțină putere de calcul și mai puțin spațiu de stocare a datelor”, spune Vopson, adăugând: „Am fost puțin prea curajos. Am postulat împreună cu un colaborator de-al meu că aceasta este o lege universală, dar am dat doar două exemple… de atunci, toate eforturile mele au fost îndreptate spre găsirea altor sisteme în care acest lucru este valabil”.
Această dorință de a găsi dovezi care să susțină „legea” Universului, declarată cu prezumție, este ceea ce l-a condus de fapt pe Vopson în domeniul științific al ipotezei simulării. Această explorare a dat primele roade în 2022. După analizarea datelor disponibile legate de mutațiile SARS-CoV-2, amenințarea microscopică din spatele pandemiei, Vopson a stabilit că, atunci când virusul a suferit mutații, entropia informației a scăzut. Potrivit lui Vopson, dacă Universul ar fi o simulare super-sofisticată, ar fi nevoie de optimizare și compresie încorporate pentru a reduce complexitatea. Așadar, poate că aceste mutații genetice sunt o dovadă a acestei optimizări în acțiune, deoarece mutațiile par să reducă entropia informației.
Conceptul lui Vopson se bazează pe teoria informației a lui Shannon și, de asemenea, pe legătura propusă de fizicianul germano-american Rolf Landauer între termodinamică și informație. În această nouă lucrare, Vopson își aplică ipoteza conceptului de „gravitație entropică”, o idee explorată pentru prima dată în 2011 de fizicianul teoretician olandez Erik Verlinde. Conceptul de bază este că gravitația nu este o forță fundamentală, ci un fenomen emergent. Procesele mai profunde, poate unele precum a doua lege a infodinamicii, sunt cele care dau naștere gravitației, susține Vopson.
Dar, Vopson este foarte conștient că ideile sale sunt departe de a fi certe. El este primul care menționează că multe dintre titlurile studiilor sale conțin semne de întrebare și că adesea scrie în concluziile sale avertismente, cum că ipoteza simulării este doar asta – o ipoteză. Până acum, spune el, a primit surprinzător de puține critici, dar salută orice fel de critici. Misiunea sa supremă este de a extinde cunoștințele umanității în orice mod posibil – chiar dacă asta înseamnă să demonstreze definitiv că Universul nostru este real.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
De la filosoful grec Platon până la Neo, eroul filmului SF „Matrix”, oamenii au reflectat mult timp asupra adevăratei naturi a realității. Putem avea încredere că ceea ce vedem, gustăm, atingem, mirosim și auzim este real? Cea mai modernă formulare a acestui exercițiu de gândire existențială este ipoteza simulării. Aceasta sugerează că ceea ce percepem ca realitate este de fapt o simulare hiper-realistă, ultra-sofisticată, concepută de ființe mult mai avansate decât noi – în moduri de nepătruns.
