„Paradoxul sulfului”: Vrem să scăpăm de poluarea combustibililor fosili (petrol şi gaze), dar avem nevoie de ei pentru a produce „energia curată”! Atunci, ce facem!?
Priviți tabelul periodic și gândiți-vă la elementele necesare pentru o planetă prosperă alimentată cu energie regenerabilă. Sulful probabil că nu va fi primul care vă va veni în minte. Reputația nocivă a „elementului galben” rezultă din faptul că cea mai mare parte a sulfului din lume vine ca un produs secundar al rafinării combustibililor fosili. Într-un viitor în care nu mai dorim petrol și gaze naturale, ca şi combustibili, inevitabil și producția de sulf va scădea.
Şi aici apare problema. Sulful – ușor transformat în acid sulfuric – este necesar pentru crearea de îngrășăminte și pentru extragerea metalelor grele din minereurile lor, înainte ca acestea să poată intra în compoziţia bateriilor, turbinelor eoliene și altor componente ale vehiculelor electrice. Chiar dacă producția de sulf va scădea, cererea de acid sulfuric va crește. Iar aceasta este o rețetă pentru o criză iminentă, avertizează cercetătorii într-o lucrare publicată pe 21 august în revista „The Geographical Journal”.
Astăzi, lumea folosește 246 de milioane de tone de acid sulfuric într-un an. Cercetătorii estimează că acest număr ar putea crește la 400 de milioane de tone până în 2040. Acidul sulfuric este necesar pentru extragerea metalelor grele precum nichel, cobalt și elemente rare pentru baterii, magneți și alte tehnologii de energie regenerabilă. Nevoile lumii cresc – de la 246 de milioane de tone astăzi la 400 de milioane de tone până în 2040 – dar sulful este cel mai ieftin obținut ca produs secundar al rafinăriilor de petrol.
Aşadar, când vine vorba de energie regenerabilă, acidul sulfuric are o utilizare foarte utilă. Extragerea metalelor grele, cum ar fi nichel, cobalt și elemente rare, se bazează pe procese chimice care folosesc acid sulfuric pentru a separa metalele de minereurile lor. Acele metale grele sunt elemente cheie în bateriile de litiu-ion, motoare electrice și alte tehnologii cruciale pentru tranziția la surse regenerabile. În plus, sulful are și alte roluri. Poate chiar mai important decât sursele regenerabile, acidul sulfuric este un element cheie în fabricarea îngrășămintelor. Acidul sulfuric intră în compoziţia biocombustibili, iar sulful este folosit pentru fabricarea cauciucului.
Atunci de unde vine acest sulf? Cu mult timp în urmă, cea mai mare parte a lui provenea din minerit. În 1894, un chimist german pe nume Herman Frasch a creat un proces de obţinere a unui zăcământ mineral care conține sulf prin pomparea acestuia cu apă supraîncălzită. Procesul Frasch poate fi extrem de dăunător mediului înconjurător și sănătății minelor. Mineralele care conțin sulf tind adesea să conțină metale toxice precum mercurul, arsenul și taliul. Procesul aruncă, de asemenea, apă uzată care conține hidrogen sulfurat, ce are proprietăți toxice similare cu monoxidul de carbon.
Până în anii 1950, lumea epuizase cele mai ușor disponibile zăcăminte de sulf. Costurile miniere au crescut vertiginos, umflând rapid prețul de piață al elementului, fiind iminentă „foametea de sulf”. Şi astfel a venit o altă idee de obţinere a sulfului industrial. Dintr-o coincidență, prezența sulfului în petrol îngreunează rafinarea acestuia în motorină şi în alte produse petroliere. Pentru a rezolva problema, rafinăriile trebuie să filtreze sulful, făcându-l astfel disponibil pentru restul lumii. Astăzi, peste 80% din sulful mondial provine din această metodă.
Dar, dacă combustibilii fosili care emit carbon dispar, în mod normal şi producția de sulf vă scădea drastic. Atunci, ce-am putea face? Lumea ar putea reveni la aprovizionarea cu sulf direct din mine. Dar este mai costisitor decât obținerea acestuia din petrol, iar procesul Frasch poartă o povară ecologică inacceptabilă. De aceea, cercetătorii spun că este nevoie urgentă de cercetare pentru a dezvolta metode cu costuri reduse, cu impact redus asupra mediului, pentru extragerea cantităților de sulf necesare economiei mondiale.
Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): studiul ştiinţific „Sulfur: A potential resource crisis that could stifle green technology and threaten food security as the world decarbonises” (https://rgs-ibg.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/geoj.12475)
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
