În 1857, România avea deja prima rafinărie de petrol din lume, lângă Ploieşti. În 1890, noi ofeream şi benzină pentru viitoarele automobile…

În anul 1857, un român – Teodor Mehedințeanu – preocupat de ideea modernizării iluminatului, a făcut încercări de distilare a țițeiului și a reușit, obținând primul petrol lampant. În această îndrăzneață întreprindere, el a fost ajutat de un farmacist din București, care i-a pus la dispoziție alambicurile sale. Convins de valoarea experienței sale, Mehedințeanu a concurat în 1857 la licitația iluminatului Capitalei, i-a învins pe ceilalți antreprenori care ofereau în continuare lămpi cu rapiță și cu seu, și a pus în lucrare fabrica de gaz lichid, de la Râfov, lângă Ploiești. Era prima rafinărie de petrol din lume și, implicit, orașul București, a fost, la rândul său, primul oraș din lume iluminat cu petrol.

În anul 1860, funcționau în țara noastră încă trei rafinării, la Valea Arinilor, din județul Bacău. Acestea, împreună cu cea de la Râfov, prelucrau, în total, zece mii de tone de țiței pe an. 1860 este anul în care se înregistrează primele noastre livrări la export: 28 899 vedre de păcură și 5 394 vedre de gaz lichid.

O rafinărie modernă este construită în anul 1889 la Satul Nou (Militari) de lîngă București. Cu instalațiile și procedeele științifice folosite, această rafinărie a produs, în anul 1890, prima benzină românească.