De ce România este un tărâm binecuvântat în întreaga lume? Iată câteva argumente extraordinare…
Unii ezoterişti, oameni spirituali, dar şi înţelepţi afirmă că România este un „tărâm binecuvântat” pentru întreaga lume. De ce spun ei asta? Care ar fi argumentele? Să vedem unele din ele…
1) România este situată la jumătatea distanţei dintre Pol şi Ecuator, la 45 de grade.
2) Proporţie echilibrată de forme naturale – munte, deal şi şes (circa 1/3 din fiecare).
3) Bogăţii extraordinare ale subsolului, unele din ele fiind extrase încă din Antichitate – aur, argint, fier, cupru, petrol, uraniu etc.
4) Frumuseţi naturale aproape ireale – Delta Dunării, Munţii Bucegi, Munţii Ceahlău, Cheile Turzii, Munţii Făgăraş etc.
5) Locuri aproape magice şi unice în lume – de exemplu, zona Băilor Herculane, unde la o altitudine de circa 1000m se regăseşte un climat comparabil cu cel din Himalaya.
6) Ţara noastră are numeroase centre de credinţă, precum mănăstiri, biserici, schituri, sihăstrii, chilii, lăcaşe de cult, centre ecumenice, care dezvoltă o imensă dragoste pentru religie.
7) Existenţa unor resurse naturale de sănătate extraordinare, cum ar fi apele minerale, izvoarele termale şi apele tămăduitoare din numeroase centre de tratament.
8 ) România este un paradis al animalelor sălbatice, precum urşi, lupi, vulpi, râşi, capre negre, mistreţi, pisici sălbatice etc.
9) În mod metaforic, românii (care se trag din vechii daci) se apreciază că ar avea caracteristici de nemuritori, ceea ce vrea să însemne credinţa într-o viaţă veşnică, în viaţa de după moarte a celor având un comportament moral elevat sau care sunt vrednici şi viteji în război. Această calitate a populaţiei a făcut-o să se apropie rapid de valorile creştinismului, simbolizat prin toţi sfinţii sau arhanghelii.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Cont EURO: RO62INGB0000999917684738
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
2 comentarii la „De ce România este un tărâm binecuvântat în întreaga lume? Iată câteva argumente extraordinare…”
În urma asasinărilor regelui Burebista și fiului lui Comosicus (un viitor rege) dacii au încetat comerțul cu sare la romani. Drept urmare în imperiul roman a apărut marea criză de sare (un efect a fost plata mercenarilor în sare, de unde ar fi apărut cuvântul salariu) și cel care a ajuns la o nouă înțelegere cu imperiul a fost Scorilo. Drept mulțumire pentru reînceperea comerțului, pe lângă plățile cuvenite, Lui Scorilo i s-a decernat titlul „Decebalus” (adică un conducător, baal, de rang zece, dece), titlu moștenit ereditar. În inscripția „Decebalus per Scorilo”, per nu înseamnă fiu ( ar fi fost stanțat filius sau chiar fiu, iar u din puer nu ar fi putut dispărea cât timp limba latină era folosită de cuceritorii lumii, mai mult, copil nu înseamnă neapărat fiu!) ci „pentru” (vezi per pedes). ia stanța „Scorilo”, care apare de-andoaselea stanței „Decebalus”, a fost făcută în grabă. Scorillo a domnit 40 ani și a murit în anul 60 î.e.n. la 70 ani. Cel mai tânăr frate al său ar fi avut cel puțin 60 ani iar cel mai vârstnic fiu al său ar fi avut cel mult 50 ani (eu cred că fiul mai vârstnic are nu murise ar fi avut cel mult 40 ani). Firesc, tronul a fost dat fiului și nu fratelui. Deci Duras a fost fiul lui Scorillo și al doilea Decebal și a domnit până în 87-88 î.e.n. când rege a ajuns fiul său Diurpaneus, al treilea Decebal, cel cunoscut în istorie ca fiind Decebal. În 107 el ar fi avut peste 50 ani și nici-un dac de pe columnă despre care istoricii spun că ar fi Decebal, nu pare mai în vârstă de cât Decebal. Eu cred că el s-a retras în Maramureș sau în Făgăraș (și că ar fi murit și înmormântat acolo), de unde ar fi fost aduși domnitori în țările românești când domnitorii legali nu au mai avut urmași. Calitatea de Decbal a fost ascunsă în silaba „IO”, care în evul mediu avea înțeles de zece (dzece, dece) și afirma descendența filială din nemul Lui Scorilo ( deci din neamul lui Burebista), adevăr care nu convenea papalității care dorea să domnească la nordul Dunării prin nația, inventată de Vatican, maghiară. De altfel romanii nu știau cum arată Diurpaneus, care nu fusese prezent nici la negocierile de pace, unde fusese trimis Diegis (și acest , cred, nu era nume ci un titlu folosit de un ministru de externe), deci nu aveau cum să îl figureze pe columnă. Toate reprezentările artistice care au numele de Decebal ar trebui redenumite „Un Dac”. Una din legile belatine era să nu ucizi o ființă umană dacă nu ești atacat sau nu lupți pentru țară și neam, iar sinuciderea și sacrificiul nu sunt ucideri permise, deci reprezintă o încălcare a legilor divine și deci o pierdere a nemuririi. Dacul din celebra scenă a sinuciderii lui Decebal nu se sinucide, privirea lui nu este de sinucigaș, ea se îndreaptă spre cel mai apropiat dușman și brațul care are cuțit este pregătit să lovească piciorul calului, așteptând ajutorul zeului (își purta crucea, dacă zeul ar fi vrut l-ar fi ajutat înainte de a muri, dacă zeul nu ar fi vrut să îl salveze, măcar nu își pierdea nemurirea și respectul urmașilor săi). Explicația cu mândria de a nu fi umilit de către romani este o aiureală, căci rostogolirea unui cap pe treptele senatului este o jignire mai mare decât purtarea în lanțuri (și așteptarea unui moment propice pentru răzbunare (vezi tracul care era dac Spartacus).
Unii ezoterişti, oameni spirituali, dar şi înţelepţi afirmă că România este un „tărâm binecuvântat” pentru întreaga lume. De ce spun ei asta? Care ar fi argumentele? Să vedem unele din ele…
În urma asasinărilor regelui Burebista și fiului lui Comosicus (un viitor rege) dacii au încetat comerțul cu sare la romani. Drept urmare în imperiul roman a apărut marea criză de sare (un efect a fost plata mercenarilor în sare, de unde ar fi apărut cuvântul salariu) și cel care a ajuns la o nouă înțelegere cu imperiul a fost Scorilo. Drept mulțumire pentru reînceperea comerțului, pe lângă plățile cuvenite, Lui Scorilo i s-a decernat titlul „Decebalus” (adică un conducător, baal, de rang zece, dece), titlu moștenit ereditar. În inscripția „Decebalus per Scorilo”, per nu înseamnă fiu ( ar fi fost stanțat filius sau chiar fiu, iar u din puer nu ar fi putut dispărea cât timp limba latină era folosită de cuceritorii lumii, mai mult, copil nu înseamnă neapărat fiu!) ci „pentru” (vezi per pedes). ia stanța „Scorilo”, care apare de-andoaselea stanței „Decebalus”, a fost făcută în grabă. Scorillo a domnit 40 ani și a murit în anul 60 î.e.n. la 70 ani. Cel mai tânăr frate al său ar fi avut cel puțin 60 ani iar cel mai vârstnic fiu al său ar fi avut cel mult 50 ani (eu cred că fiul mai vârstnic are nu murise ar fi avut cel mult 40 ani). Firesc, tronul a fost dat fiului și nu fratelui. Deci Duras a fost fiul lui Scorillo și al doilea Decebal și a domnit până în 87-88 î.e.n. când rege a ajuns fiul său Diurpaneus, al treilea Decebal, cel cunoscut în istorie ca fiind Decebal. În 107 el ar fi avut peste 50 ani și nici-un dac de pe columnă despre care istoricii spun că ar fi Decebal, nu pare mai în vârstă de cât Decebal. Eu cred că el s-a retras în Maramureș sau în Făgăraș (și că ar fi murit și înmormântat acolo), de unde ar fi fost aduși domnitori în țările românești când domnitorii legali nu au mai avut urmași. Calitatea de Decbal a fost ascunsă în silaba „IO”, care în evul mediu avea înțeles de zece (dzece, dece) și afirma descendența filială din nemul Lui Scorilo ( deci din neamul lui Burebista), adevăr care nu convenea papalității care dorea să domnească la nordul Dunării prin nația, inventată de Vatican, maghiară. De altfel romanii nu știau cum arată Diurpaneus, care nu fusese prezent nici la negocierile de pace, unde fusese trimis Diegis (și acest , cred, nu era nume ci un titlu folosit de un ministru de externe), deci nu aveau cum să îl figureze pe columnă. Toate reprezentările artistice care au numele de Decebal ar trebui redenumite „Un Dac”. Una din legile belatine era să nu ucizi o ființă umană dacă nu ești atacat sau nu lupți pentru țară și neam, iar sinuciderea și sacrificiul nu sunt ucideri permise, deci reprezintă o încălcare a legilor divine și deci o pierdere a nemuririi. Dacul din celebra scenă a sinuciderii lui Decebal nu se sinucide, privirea lui nu este de sinucigaș, ea se îndreaptă spre cel mai apropiat dușman și brațul care are cuțit este pregătit să lovească piciorul calului, așteptând ajutorul zeului (își purta crucea, dacă zeul ar fi vrut l-ar fi ajutat înainte de a muri, dacă zeul nu ar fi vrut să îl salveze, măcar nu își pierdea nemurirea și respectul urmașilor săi). Explicația cu mândria de a nu fi umilit de către romani este o aiureală, căci rostogolirea unui cap pe treptele senatului este o jignire mai mare decât purtarea în lanțuri (și așteptarea unui moment propice pentru răzbunare (vezi tracul care era dac Spartacus).
„Nu pare mai în vârstă decât Decebal” a se citi „nu pare mai în vârstă decât 40 ani!”