Termenul „vandalism” înseamnă distrugerea fără milă a tot ce a creat frumos omul sau natura. Să fi fost vandalii, popor germanic, nişte distrugători fanatici? Au îngrozit ei lumea mediteraneană prin crime fără închipuire, punând să fîe ciopârţite chiar şi trupurile prizonierilor pentru a fi mai uşor aruncate în mare? Această impresie despre vandali a dăinuit chiar până în 1928! În acel an, din întâmplare se descoperă 54 de ulcioare la graniţa dintre Algeria şi Tunisia. În ele 36 tăbliţe de lemn acoperite cu caractere latine – şi care vor purta numele de „tăbliţele Albertini”, după numele savantului care le-a studiat. Cele 36 de tăbliţe însă aveau să reabiliteze un popor – pe cel al vandalilor.
,,Pe baza lor – istoria vandalilor s-a arătat în altă lumină – scria Jerome Carcapino, membru al Academiei Franceze. Vandalii nu fuseseră atât de răufăcători pe cât ni-i închipuiam. Odată trecut timpul acţiunilor lor războinice, cu cortegiul lor inevitabil de morţi şi ruine, cucerirea vandală îşi pierduse caracterul barbar. Mai mult, ei şi-au tăiat părul, şi-au ras bărbile, femeile au îmbrăcat rochii de mătase, şi-au înfrumuseţat locuinţe somptuoase pentru conducătorii lor şi au început să vorbească şi să scrie în limba latină”.
Termenul „vandalism” înseamnă distrugerea fără milă a tot ce a creat frumos omul sau natura. Să fi fost vandalii, popor germanic, nişte distrugători fanatici? Au îngrozit ei lumea mediteraneană prin crime fără închipuire, punând să fîe ciopârţite chiar şi trupurile prizonierilor pentru a fi mai uşor aruncate în mare? Această impresie despre vandali a dăinuit chiar până în 1928! În acel an, din întâmplare se descoperă 54 de ulcioare la graniţa dintre Algeria şi Tunisia. În ele 36 tăbliţe de lemn acoperite cu caractere latine – şi care vor purta numele de „tăbliţele Albertini”, după numele savantului care le-a studiat. Cele 36 de tăbliţe însă aveau să reabiliteze un popor – pe cel al vandalilor.
