De zeci de ani se află în vechile colecţii ale Muzeului de istorie din Cluj-Napoca un disc de lut ars, lucrat din argilă cenuşie, acoperit cu un foarte subţire strat de slip negru. Discul este străpuns, la mijloc, de o perforare conică. O linie în zigzag, incizată, trasată pe muchia discului, separă faţa sa convexă de cea plană.
O cercetare atentă, întreprinsă de cercetătorul Nicolae Vlassa, i-a dezvăluit acestuia faptul că pe faţa bombată a discului erau cel puţin 13 semne incizate, la fel ca şi pe faţa sa plană. Interesant e faptul că discul cu cele 26 de semne este analog, tocmai prin aceste semne, până la identitate, cu o parte din simbolurile de pe vestitele tăbliţe Blau ce aparţin epocii dinastice timpurii a Mesopotamiei şi care fac parte din patrimoniul British Museum-ului din Londra.
Tăbliţele au fost cumpărate de A. Blau în 1886, în apropiere de orașul Uruk (Iraq). Ele au fost sculptate pe piatră albastră strălucitoare; interesant e faptul că ele au fost considerate autentice încă din 1901, cu toate că nu toţi specialiştii au fost de acord cu asta.
Totuşi, e doar întâmplare că tăbliţele Blau se aseamănă până la identitate perfectă cu tăbliţa aflată în muzeul de la Cluj? Bineînţeles că nu. Placa de lut respectivă a fost găsită Turdaş, în judeţul Hunedoara, de mai bine de un secol.