Un străvechi zid misterios din Iordania, în lungime de 150 km, îi lasă perplecşi pe arheologi

Trecând deșertul și alte locuri din Iordania, se ridică un zid de aproximativ 150 de km lungime care încă îi derută pe arheologi, oameni de știință și antropologi. Pentru experți a fost foarte dificil să determine vechimea exactă a acestei construcţii și scopul pentru care a fost construită. Să aruncăm o privire mai atentă la această „barieră” foarte specială, numită şi Khatt Shebib.

Prima observaţie a acestei uimitoare ruine arheologice a fost făcută de diplomatul britanic din Iordania, Sir Alec Kirkbride, în 1948. În timp ce zbura în avionul său, a putut vedea un zid lung de piatră, fără scop aparent, traversând țara. De atunci, mai mulți cercetători din diverse discipline au fost interesați să înțeleagă de ce a fost construit acest zid, sarcină care nu a fost ușoară.  În plus, perioada propusă pentru construcția zidului este încă incertă. În timp ce unii susțin că toată construcția a început în epoca fierului, alții susțin că a fost construit de nabateeni. Nabateenii au fost mai multe triburi nomade arabe antice, care au apărut în secolul al IV-lea î.Hr. în nord-vestul Peninsulei Arabice și în sudul și sud-estul Palestinei antice, la sfârșitul dominației persane ahemenide și începutul epocii elenistice.

Zidul extins este situat în sudul Iordaniei și acoperă o zonă geografică mare de aproximativ 150 km lungime. Pe tot traseul său, alți pereți pot fi întâlniți paraleli și perpendiculari pe peretele principal, dând impresia că acesta se ramifică. Începând din nord, lângă Wadi al-Hasa, această barieră se deplasează spre sud-est până ajunge la Ras An-Naqab. Apropiindu-se de zonele urbane precum Shobak, Ma’an și Al Mdayrej, linia trasată de zid se îndreaptă spre deșert, în sudul Iordaniei.

Zidul a fost construit aproape în întregime din roci și alte elemente naturale. După cum era de așteptat, materialele folosite la fabricarea acestuia variază în funcție de secțiunea peretelui examinat. Deoarece zidul este atât de lung, constructorii au folosit materialele disponibile în apropiere, pe măsură ce înaintau.

Una dintre caracteristicile cheie ale zidului este că, de-a lungul traseului său, se pot număra aproximativ 100 de turnuri, de la 2 la 4 metri în diametru. Potrivit cercetătorilor, unele dintre aceste turnuri au fost construite după ce zidul a fost finalizat. Toate aceste turnuri au primit utilizări diferite de-a lungul timpului. Unele au fost folosite ca adăposturi pentru a petrece noaptea, iar altele ca posturi de observație pentru a detecta amenințări precum furtunile de nisip. În plus, vânătorii se puteau ascunde în ele, așteptând ca prada lor să fie suficient de aproape pentru a o doborî.

Ceea ce i-a surprins pe arheologi de zeci de ani este faptul că zidul și turnurile sunt amplasate într-un peisaj mai mare de structuri antice. Ca de exemplu, în Iordania se găsesc 11 „cercuri mari” antice, toate având un diametru în jur de 400 de metri. „Marile cercuri” (aşa cum au fost numite ele de arheologi) au fost construite cu ziduri de piatră mici, care nu au mai mult de câteva zeci de centimetri înălţime. Cercurile nu aveau inițial deschideri, iar oamenii trebuiau să păşească peste ziduri, pentru a intra în interior. Citiţi mai multe pe LiveScience.com.

În ce scop a fost construit zidul Khatt Shebib? La început s-a crezut că a fost folosit în scopuri militare și de apărare, dar din cauza înălțimii sale reduse (1,5 metri), această teorie a fost înlăturată de cercetătorii contemporani. Teoria care a câștigat cea mai mare acceptare este aceea că marele zid a fost folosit ca graniță între triburile beduine nomade și regiunile așezate și cultivate. Cu toate acestea, este greu de crezut că s-a cheltuit atât de mult timp și efort pentru o astfel de clădire doar pentru a separa și împărți pământul.

Pentru a determina adevăratul scop al acestui zid, oamenii de știință au făcut studii intensive pentru a afla când și de către cine a fost construit. În unele turnuri și de-a lungul traseului acestora au fost găsite resturi de ceramică, ceea ce sugerează că construcția lor a avut loc între 312 î.Hr. și 750 d.Hr. Este posibil ca zidul să fi fost construit de poporul beduin sub conducerea prințului arab Amir Shebib, conducătorul Transiordaniei. Oricum, este necesar să se efectueze o muncă sistematică pe teren pentru a se apropia de misterele pe care le ascunde acest zid enorm.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.