Tratatul secret din 1740 care arată că Moldova stăpânea încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare teritorii din Ucraina actuală, dar şi Transnistria

Între 1736 şi 1739 are loc războiul ruso-germano-turc. Otomanii au pierdut războiul, iar în septembrie 1740 la Istanbul se semnează un tratat intitulat „Statutul pentru stabilirea de catre Rusia a granitei Rusiei si Turciei si a graniţei Moldovei pe Bug”. Bug este un fluviu care, actualmente, traversează 3 ţări: Ucraina, Polonia şi Belarus.

Tratatul din 1740 a fost descoperit în arhivele ruseşti de fostul preşedinte Moldovean Mircea Snegur şi el stabileşte graniţa Moldovei până la Bug, deci dincolo de Nistru. De asemenea, prin acest tratat, Rusia işi adjudeca un teritoriu de „la Margine” (în rusă „u Kraina”) de 44.500 kmp, de la sud de Kiev pâna la Marea Neagră, între cursurile inferioare ale Bugului si Niprului. Rusia, de fapt, urmărea să acapareze ulterior mai multe teritorii, dintre care Moldova, Muntenia, Dobrogea şi să ajungă în Balcani.

Armata rusă ajunge în Bugul inferior abia în 1764, în contextul pregătirii noului război cu Imperiul Otoman (care se va desfăşura între 1768 şi 1774), începând inventarierea teritoriului. Ceea ce este şi mai interesant e că în 1766, agentul Andrei Konstantinov raporteaza că între Bug si Nistru (actuala Transnistria) se vorbeste „doar româneşte”, ceea ce arată că acesta era un străvechi teritoriu moldovenesc / românesc.

Stalin a fost cel care a creat artificial între Nistru şi Bug aşa numita „Republică Socialistă Sovietică Moldovenească Nistreană”, dar e clar că Transnistria a fost un vechi teritoriu românesc. Şi mai mult decât atât, părţi din Ucraina de astăzi au făcut parte din vechiul „regat” al Moldovei încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare şi până în 1740…