Stema Daciei lui Decebal conţinea doi lei şi o piramidă de argint – ce semnificaţii oculte ascundea?
V-aţi întrebat vreodată cum arăta în vechime stema Daciei? Avem două versiuni. Prima o găsim în „Novella a XI-a”, dată pe 14 aprilie 553 d. Chr. de către împăratul Iustinian, şi aflată aflată în Biblioteca Vaticanului, cercetată şi fotografiată de dr. Marius Bizerea. Stema Daciei este descrisă astfel:
„Ex partem dextra, în prima divisione. SCUTUM RUBRUM în cuius medio videtur turris, semnificans utramque Daciam, în secundo divisione SCUTUM CELEŞTI cum (signum) tribus Burris, quarum duae lateribus albae sunt media vero AUREA”. În traducere: „Din partea dreaptă, în prima diviziune (un) SCUT ROŞU în mijlocul căruia sunt văzute turnuri, însemnând Dacia de dincolo, în a doua viziune SCUT CERESC (n.a. albastru), cu semnele Tribului burilor, ale căror două laturi sunt albe, iar mijlocul AURIU (n.a. galben).” Din punct de vedere al culorilor, stema Daciei avea cele trei culori actuale ale steagului României: roşu, galben şi albastru.
Istoricul croat P.R. Vitezovic (1652-1713) vorbeşte şi el despre o altă stemă a Daciei, înfăţişând un scut roşu mobilat cu o piramidă de argint, figură ce porneşte de la baza scutului şi se înalţă până în partea superioară a acestuia; de o parte şi de alta a piramidei sunt doi lei de aur rampaţi şi afrontaţi. Aceasta piramidă semnifică, după istoricul croat, „o perfecţiune deosebită şi culmea gloriei”.
Autorul conchide că stema atestă „virtuţile care au stăpânit Dacia până la domnia lui Decebal”, s-ar putea spune potrivit acestei afirmaţii ca stema a fost dinaintea lui Decebal, chiar înainte de Christos.
V-aţi întrebat vreodată cum arăta în vechime stema Daciei? Avem două versiuni. Prima o găsim în „Novella a XI-a”, dată pe 14 aprilie 553 d. Chr. de către împăratul Iustinian, şi aflată aflată în Biblioteca Vaticanului, cercetată şi fotografiată de dr. Marius Bizerea. Stema Daciei este descrisă astfel:
