Serapis, puternicul zeu egipteano-grec şi magnifica sa statuie din Alexandria

Cine era Serapis?

Există o legendă conform căreia Serapis era un rege de-al egiptenilor căruia aceştia îi datorează puterea lor filosofică şi ştiinţifică. După moarte, acest rege a fost ridicat la rangul de zeu. Phylarchus spunea că cuvântul Serapis înseamnă „puterea care a orânduit Universul în ordinea sa prezentă şi frumoasă”. Iar în onoarea lui Serapis a fost construită o statuie.

Există dovezi considerabile că faimoasa statuie a lui Serapis din Serapeum, Alexandria, a fost venerată iniţial sub alt nume la Sinope, după care a fost adusă în Alexandria. În lucrarea sa „Isis and Osiris”, Plutarh dă următoarele informaţii cu privire la originea magnificei statui a lui Serapis care se afla în Serapeum, Alexandria.

Originea magnificei statui a lui Serapis

În timp ce era faraon al Egiptului, Ptolemy I Soter (367-283 î.Hr.) a avut un vis ciudat în care avea o statuie imensă care a prins viaţă şi i-a ordonat faraonului Egiptului să o aducă în Alexandria cât mai repede. Ptolemy Soter, neştiind unde se află această statuie, se gândea cum ar putea să o găsească. În timp ce faraonul îşi povestea visul, un călător cu numele de Sosibius a declarat că văzuse o astfel de imagine în Sinope. Faraonul a ordonat imediat ca Soteles şi Dionysius să negocieze pentru el mutarea statuii în Alexandria. Au trecut trei ani până ce a fost obţinută statuia, iar reprezentanţii Faraonului au furat statuia în cele din urmă şi au ascuns acest lucru inventând o poveste conform căreia statuia a prins viaţă şi, mergând pe strada ce pleacă de la templu, s-a îmbarcat pe nava ce se ducea în Alexandria. La sosirea în Egipt, statuia a fost adusă în faţa a doi iniţiaţi egipteni, Eumolpid Timotheus şi Manetho Sebennitul, care au numit-o Serapis. Preoţii au declarat apoi că era echivalentul lui Pluto. Aceasta a fost o lovitură puternică, căci grecii şi egiptenii au găsit în Serapis o zeitate comună şi astfel cele două naţiuni au ajuns la unitate religioasă.

Mai multe imagini ale lui Serapis care se aflau în diferite temple în Egipt şi Roma au fost descrise de către autorii străvechi. Aproape toate acestea păreau mai mult de influenţă grecească decât de influenţă egipteană. În unele dintre ele a fost încercuit corpul zeului cu ajutorul unui şarpe. Altele îl arătau ca fiind compus din Osiris şi Apis.

Descrierea  zeului Serapis

O descriere a Zeului, care este destul de rezonabilă, este cea în care acesta este reprezentat ca fiind înalt, având o figură puternică şi redând imaginea puterii bărbăteşti şi a graţiei femeieşti. Faţa sa era gânditoare, având o expresie de tristeţe. Părul său era lung şi aranjat într-un mod feminin, fiind în bucle şi ajungând până la piept şi umeri. Faţa, în afară de barba mare, era de asemenea feminină. Figura lui Serapis era de obicei înfăşurată din cap până în picioare în draperii, căci se crede că iniţiaţii doreau să ascundă faptul că corpul său era androgin.

Statuia lui Serapis era realizată din smarald?

Pentru construirea statuii lui Serapis au fost folosite diverse substanţe. Unele erau sculptate în piatră sau marmură de oameni pricepuţi; altele erau făcute din metale de bază sau din metale preţioase. O statuie de-a lui Serapis era alcătuită din farfurii din diverse metale puse la un loc. Într-un labirint sacru se afla o statuie de-a lui Serapis înaltă de treisprezece picioare, statuie despre care se spunea că a fost construită dintr-un singur smarald. Scriitorii moderni care au discutat despre această imagine au afirmat că a fost construită din sticlă verde turnată în mulaj. Potrivit egiptenilor, statuia a fost supusă unor teste care au dovedit că era făcută din smarald.

Şiraguri din aur, argint, plumb şi cositor

Clement din Alexandria descrie o imagine a lui Serapis alcătuită din următoarele elemente : în primul rând, şiraguri din aur, argint, plumb şi cositor; apoi din pietre egiptene, incluzând safire, smaralde, topazuri şi hematite ; toate acestea sunt ceea ce a rămas de la înmormântarea lui Osiris şi Apis. Rezultatul a fost o statuie rară şi curioasă, de culoare indigo. Unele statui ale lui Serapis au fost făcute din substanţe tari, căci atunci când un soldat creştin care purta ordinul lui Theodosius a lovit cu securea în Serapis-ul alexandrin, unealta s-a sfărâmat în bucăţi şi au ieşit scântei din ea. Este posibil ca Serapis să fi fost venerat sub forma unui şarpe, la fel ca multe alte zeităţi din panteonurile egiptene şi greceşti.

Serapis, zeul cu o coroniţă din şapte raze

„Serapis” a fost numit „Theon Heptagrammaton”, sau Zeul cu nume alcătuit din şapte litere. Numele Serapis conţine şapte litere. În imnurile lor către Serapis, preoţii cântau cele şapte vocale. Uneori Serapis este înfăţişat ca având coame sau o coroniţă din şapte raze. Acestea reprezintă cele şapte inteligenţe divine care se manifestă în lumina solară. „Encyclopaedia Britannica” notează că cea mai veche informaţie autentică despre Serapis are legătură cu moartea lui Alexandru. Serapis era singurul dintre zei care era consultat de regele care era pe moarte.

Mecanisme mecanice uluitoare sub templul lui Serapis

Sub templul lui Serapis, care a fost distrus de Theodosius, s-au găsit mecanisme mecanice construite de preoţi în cripte subterane şi caverne unde aveau loc ritualurile nocturne de iniţiere. Aceste maşinării indicau testele severe de curaj moral şi fizic la care erau supuşi candidaţii. După ce treceau de aceste modalităţi de tortură, cei care supravieţuiau torturilor erau iniţiaţi în prezenţa lui Serapis, o figură nobilă şi inspirată, luminată de lumini nevăzute.

Serapis a uzurpat treptat poziţiile care erau ocupate de zeii egipteni sau greci, şi a devenit zeitatea supremă a ambelor religii. Puterea sa a continuat până în al patrulea secol din era creştină.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.