Profetul biblic Moise era vegheat de Iehova dintr-o navă extraterestră?

Moise este socotit de tradiția iudaică și de cea creștină, un profet și etnarh, conducătorul triburilor israelite ieșind din Egipt, în jurul anului 1250 î.Hr. Deoarece copiii de parte bărbătească, în urma unei hotărâri a faraonului Egiptului, erau omorâți (evreii se înmulțiseră foarte mult), mama sa l‑a ascuns trei luni, după care l‑a pus într‑un coșuleț de papură pe care l‑a uns cu lut și smoală, și i‑a dat drumul pe apă în vecinătatea locului unde se scălda fata faraonului. Aceasta îl va scoate din apă, îi va lua o doică, dintre femeile evreilor (chiar pe mama sa) și se va ocupa de creșterea și educația lui.

După ce va ucide un egiptean ce bătea un evreu va fi nevoit să fugă în Sinai, unde va deveni ginerele preotului Madianului, Ietro. Acolo, are loc prima întâlnire a lui Moise cu „îngerul” Domnului, care, după unii conspiraţionişti, ar fi fost vorba de o navă extraterestră. Bibia ne spune următoarele:

* Moise păștea turma socrului său, Ietro, preotul Madianului. Odată a mânat turma până dincolo de pustie și a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb. Îngerul Domnului i s‑a arătat într‑o flacără de foc, care ieșea din mijlocul unui rug. Moise s‑a uitat, și iată că rugul era tot un foc, și rugul nu se mistuia deloc.

(Culoare roşie ca focul – e posibil ca astfel să fi arătat nava extraterestră).

* Moise a zis: „Am să mă întorc să văd ce este această vedenie minunată, și pentru ce nu se mistuie rugul”. Domnul a văzut că el se întoarce să vadă; și Dumnezeu l‑a chemat din mijlocul rugului, și a zis: „Moise! Moise!”. El a răspuns: „Iată‑mă!”. Dumnezeu a zis: „Nu te apropia de locul acesta; scoate‑ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care calci este un pământ sfânt”.

(Academicianul rus Anatoli Mikulin a explicat solicitarea lui Dumnezeu în felul următor: prezența navei era asociată cu o serie de câmpuri electrice extrem de intense, ale căror efecte negative pot fi înlăturate prin „pământare”, în cazul lui Moise, descălțarea).

Deplasările copiilor lui Israel prin pustiu, timp de 40 de ani, au fost permanent urmărite de Iehova care era în nava Sa, numită de Moise, „nor”:

În ziua când a fost așezat cortul, norul a acoperit locașul cortului întâlnirii; și, de seara până dimineața, deasupra cortului era ca înfățișarea unui foc. Totdeauna era așa: ziua, norul acoperea cortul, iar noaptea avea înfățișarea unui foc. Când se ridica norul de pe cort, porneau și copiii lui Israel, și acolo unde se oprea norul, tăbărau și copiii lui Israel… Când norul rămânea mai multă vreme deasupra cortului, copiii lui Israel ascultau de porunca Domnului și nu porneau. Când norul rămânea mai puține zile deasupra cortului, ei tăbărau după porunca Domnului, și porneau după porunca Domnului. Dacă norul se oprea de seara până dimineața, și se ridica dimineața, atunci porneau și ei. Dacă norul se ridica după o zi și o noapte, atunci porneau și ei. Dacă norul se oprea deasupra cortului două zile, sau o lună, sau un an, copiii lui Israel rămâneau tăbărâți, și nu porneau; și când se ridica, porneau și ei.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.