În anii ’80, biologul britanic Lovelock a produs stupoare în lumea ştiinţifică, după ce a numit Pământul drept „un super-organism, o făptură vie de dimensiuni planetare” care, la fel ca toate celelalte organisme, are o organizare de sine stătătoare fiind capabilă să-și dezvolte propria existență și bunăstare.
În lucrarea „Epocile zeiței Gaia”, publicată în 1988, Lovelock a interpretat planeta noastră ca un tot unitar, ca pe o încrengătură zămislitoare de viață, unde organismul și mediul înconjurător interacționează și se dezvoltă în simbioză, cu scopul de a alcătui o unică entitate vie, fiecare parte colaborând cu celelalte părți pentru a asigura continuitatea și evoluția vieții ulterioare.
În 1990, colegul lui Lovelock, biologul Rupert Sheldrake, l-a menționat drept principalul partizan al ipotezei potrivit căreia Pământul este un organism viu cu organizare de sine stătătoare. Însă, într-un eseu din 1996, redactat de Don Michael, se menționează că Lovelock afirmă că Pământul acționează aidoma unui organism viu, nu este un organism viu. Relevând ideea că Pământul „are tendința de a produce stabilitate și de a supraviețui”, el explică faptul că: „Am fost nevoit să arăt că stabilitatea derivă din proprietățile sistemului, nu prin ajutorul nemijlocit al unei forțe călăuzitoare”.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
