O tăbliţă de cupru cu blesteme magice, veche de 1.700 de ani, a fost descoperită în Ierusalim!


tablita magica de blestemeDe pe site-ul Live Science aflăm că în Ierusalim a fost descoperită o tăbliţă „magică” de blesteme. Iată un rezumat al ştirii:

O tăbliţă de cupru de blesteme magice, veche de 1.700 de ani şi scrisă de un magician, a fost descoperită în ruinele unei case romane din Ierusalim, spun arheologii. Casa, care a fost excavată de Autoritatea Israeliană de Antichităţi, e localizată în zona cunoscută ca „Oraşul lui David”, ce cunoaşte o istorie de cel puţin 6.000 de ani de prezenţă umană. Casa acoperă o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi şi conţine două curţi mari. Ea a fost folosită între secolul al III-lea şi anul 363 d.Hr., când a fost distrusă de mai multe cutremure.

Textul a fost scrisă în limba greacă, fiind vorba de o femeie pe nume Kyrilla care invocă numele a şase zei pentru a produce un blestem asupra unui bărbat pe nume Iennys.

Probabil că acest blestem a fost creat de un magician profesionist pentru Kyrilla, care a folosit un ciocan şi nişte cuie în scopul realizării unui ritual magic eficient. A bate cuie cu ajutorul unui ciocan este, în blesteme, o formă de a obţine controlul asupra unei persoane.

Iar traducerea blestemului ar fi ceva de genul: „Te lovesc şi îţi bat un cui în limbă, în ochi, cu furie şi mânie, Iennys!” Sunt curios dacă un asemenea blestem ar avea şi efect…


DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.