Cu puțin mai puțin de 13.000 de ani în urmă, clima s-a răcit pentru o scurtă perioadă în multe părți ale lumii, în special în emisfera nordică. Știm acest lucru ca urmare a ceea ce s-a găsit în miezurile de gheață din Groenlanda, precum și în oceanele din întreaga lume. Boabele de polen de la diverse plante ne pot spune și despre această perioadă mai răcoroasă, pe care oamenii care studiază preistoria climei o numesc „Dryas-ul mai tânăr” („Younger Dryas”) și care a întrerupt o tendință de încălzire a climei după ultima epocă de gheață.
Termenul provine de la o floare sălbatică, Dryas octopetala, care poate tolera condițiile de frig și care a fost des întâlnită în unele părți ale Europei în urmă cu 12.800 de ani. Cam în acest moment, o serie de animale au dispărut. Printre aceștia s-au numărat mamuții din Europa, bizonii mari din America de Nord și nălucile uriașe din America de Sud.
Cauza răcirii a fost dezbătută foarte mult de oamenii de ştiinţă. O posibilitate ar fi aceea că s-au produs schimbări în sistemele de circulație oceanică. Dar, în 2007, Richard Firestone și alți oameni de știință americani au prezentat o nouă ipoteză: cauza a fost un impact cosmic al Pământului cu un asteroid sau cu o cometă. Impactul ar fi putut degaja foarte mult praf în atmosferă, ceea ce ar fi putut reduce cantitatea de lumină solară care trece prin atmosfera Pământului. Acest lucru ar fi putut afecta creșterea plantelor și a animalelor.
Depozitele de platină din mai multe locuri ale lumii şi legătura lor cu meteoriţii
Ştiţi ce este platina? Platina este un element chimic din grupa metalelor platinice, aflat în poziția 78 în tabelul periodic al elementelor. Platina este un element ce face parte din grupa metalelor platinice împreună cu paladiu (unul din cele mai scumpe metale, fiind de aproximativ 1,5 ori mai scump decât aurul). Dar, platina este cunoscută a fi concentrată în meteoriți, așa că atunci când într-un loc se găseşte o cantitate mare de platină, acest lucru ar putea fi un semn al unui impact cosmic. Cantităţi mai mari de platină au fost descoperite în gheața din Groenlanda, precum și în zone cât mai îndepărtate din Europa, Asia de Vest, America de Nord și chiar Patagonia din America de Sud. Aceste depozite de platină datează din aceeași perioadă de timp.
Până acum, nu s-au găsit astfel de dovezi în Africa. Dar, profesorul Louis Scott și Philip Pieterse (de la Universitatea din Johannesburg) cred că există dovezi în provincia Limpopo din Africa de Sud, care susțin parțial controversata ipoteză. Astfel, într-un eșantion de turbă, s-a identificat platină, care ar putea fi legată de praful asociat cu un impact meteoritic, undeva pe Pământ acum 12.800 de ani.
Praful bogat în platină, asociat cu impactul meteoritic, ar fi putut contribui la schimbările climatice majore și la extincții acum peste 12.000 de ani?
Descoperirea unui crater de meteorit în Groenlanda
Foarte recent, a fost descoperit un crater mare de meteoriți, cu un diametru de 31 km, în nordul Groenlandei, în zona ghețarului Hiawatha. Nu se poate spune că datează de pe vremea lui „Younger Dryas”, dar marginea craterului este proaspătă, iar gheața mai veche de 12.800 de ani lipsește. Pare posibil (dar nimic nu este încă sigur) ca acest crater să fi fost provocat de meteoritul care ar fi lovit Pământul acum 12.800 de ani, cu consecințe globale.
Efectele impactului unui astfel de meteorit ar fi putut să fi contribuit la dispariția de mai multe specii de animale şi plante în multe regiuni ale lumii.
Ipoteza de impact „Younger Dryas” ne arată cât de mult se poate schimba Pământul atunci când un obiect cosmic masiv ar lovi Terra. Mai mulţi asteroizi sunt situaţi între Marte și Jupiter și, uneori, unele dintre acestea se apropie foarte mult de planeta noastră. Probabilitatea unui impact major este foarte scăzută, dar nu imposibilă. Luați ca exemplu Apophis 99942. Este clasificat ca un asteroid potențial periculos. Are 340 de metri lățime și el se va apropia foarte aproape de Pământ pe 13 aprilie 2029 (în mai puţin de 10 ani). Probabilitatea ca acest meteorit să ne lovească este 1 la 100.000. Dar probabilitatea unui impact poate fi și mai mare la un moment dat în viitorul îndepărtat…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
