Noi ne tragem din această maimuţă, Anadoluvius turkae, care a trăit în Turcia în urmă cu 8,7 milioane de ani? Aşa ne spun cercetătorii…
Originea descendenței hominimilor – care cuprind oamenii moderni, cimpanzeii, gorilele și strămoșii lor – este unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale paleoantropologiei. Timp de peste un secol, punctul de vedere dominant a legat rădăcinile evolutive ale hominimilor de Africa, unde au fost găsite cele mai vechi fosile ale acestui grup. Cu toate acestea, descoperirile recente de fosile din Miocenul târziu în Europa și în estul Mediteranei sugerează o narațiune radical diferită, una care plasează Europa în centrul evoluției timpurii a hominimilor.
Fosilele recent descoperite, inclusiv un craniu aproape complet de Anadoluvius turkae din Turcia, au mutat atenția asupra Europei, ca un potențial loc de naștere al hominimilor. Aceste descoperiri nu numai că evidențiază diversitatea maimuțelor din regiune, dar sugerează și o cale de migrație care provoacă teoriile tradiționale ale ascendenței umane. În centrul acestui studiu revoluționar se află Anadoluvius turkae, un craniu parțial fosilizat descoperit în 2015 la situl Corakyerler din Turcia. Acest exemplar, conservat remarcabil și datat cu aproximativ 8,7 milioane de ani în urmă, oferă perspective de neegalat asupra morfologiei uneia dintre ultimele maimuțe mari din Europa.
Cercetătorii au analizat cu meticulozitate craniul, care includea o mare parte a feței și partea anterioară a carcasei creierului. Acest nivel de conservare a permis oamenilor de știință să reconstruiască anatomia lui Anadoluvius cu un nivel de detaliu fără precedent. Caracteristicile robuste ale craniului sugerează o maimuță cu o dimensiune a corpului similară unui cimpanzeu mascul mare, cântărind între 50 şi 60 de kg.
Fosila dezvăluie, de asemenea, trăsături critice asociate cu hominin, cum ar fi configurațiile specifice ale rădăcinilor dentare, structura craniană și morfologia facială. Aceste caracteristici îl deosebesc pe Anadoluvius de alte maimuțe miocene, cum ar fi Ankarapithecus, căruia îi lipsesc caracteristicile hominine, și îl aliniază mai strâns cu Ouranopithecus și Graecopithecus, alte maimuțe din estul Mediteranei.
Analiza lui Anadoluvius turkae susține ipoteza că homininii ar fi putut evolua în Europa și mai târziu au migrat în Africa. Potrivit echipei de cercetare, acest scenariu este mai real decât ideea că homininii au evoluat în Africa și apoi s-au împrăștiat în Europa. Apoi, Europa a fost gazda unei populații înfloritoare de hominini timp de milioane de ani înainte ca schimbările de mediu să le determine migrația în Africa.
Această perspectivă este susținută de analiza filogenetică a lui Anadoluvius și a fosilelor înrudite. Folosind un software sofisticat, cercetătorii au introdus trăsături morfologice de la Anadoluvius alături de cele ale altor fosile cunoscute și hominoizi existenți. Rezultatele l-au plasat pe Anadoluvius ferm în descendența homininului, indicând o relație evolutivă mai strânsă cu maimuțele africane și oamenii decât cu alte maimuțe din era miocenă.
Descoperirea lui Anadoluvius turkae subliniază diversitatea bogată a maimuțelor Miocenului târziu din estul Mediteranei.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Cont EURO: RO62INGB0000999917684738
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Originea descendenței hominimilor – care cuprind oamenii moderni, cimpanzeii, gorilele și strămoșii lor – este unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale paleoantropologiei. Timp de peste un secol, punctul de vedere dominant a legat rădăcinile evolutive ale hominimilor de Africa, unde au fost găsite cele mai vechi fosile ale acestui grup. Cu toate acestea, descoperirile recente de fosile din Miocenul târziu în Europa și în estul Mediteranei sugerează o narațiune radical diferită, una care plasează Europa în centrul evoluției timpurii a hominimilor.
