Noaptea neagră a Securităţii – 15/16 august 1952: arestarea liderilor partidelor „burghezo-moşiereşti” şi internarea lor în lagăre de muncă
În România anului 1952, în plin proces de instaurare a comunismului şi stalinismului în ţara noastră, se înfiinţa (prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1554 din 22 august 1952) lagărele de muncă sau batalioanele de muncă. Totuşi, cu 2 săptămâni înainte, pe 9 august 1952, Direcţia Generală a Securităţii Statului dădea un ordin (nr.490), prin care, în noaptea de 15 / 16 august, au fost arestaţi şi internaţi pentru a lucra în lagărele de muncă toate persoanele care au deţinut funcţii în partidele politice de dinainte din 1948, şi în aparatul de stat „burghezo-moşieresc”, fiind considerate „elemente periculoase regimului de democraţie populară”.
Aşadar, operaţiunea arestării persoanelor care au deţinut diferite funcţii în fostele „partide burgheze” a fost declanşată în noaptea de 15 spre 16 august 1952, imediat după sărbătoarea religioasă de Sf. Maria, pentru a găsi cât mai multe din persoanele vizate acasă.
Securitatea a oferit lucrătorilor săi instrucţiuni foarte precise despre cum trebuia să se desfăşoare arestările, la domiciliul suspecţilor. Astfel, în ordinul nr. 490/1952 se arăta
că: * Prezenţa o veţi anunţa prin bătăi la uşă sau sonerie, şi în cazul când obiectivul refuză să deschidă veţi forţa intrarea. * După pătrundere, toate persoanele din apartamentul vizat vor fi adunate într-o singură cameră şi percheziţionate, iar după aceea se va proceda la identificarea obiectivului. * În cazul când se vor găsi elemente dubioase sau fără acte şi care nu pot justifica prezenţa lor, vor fi ridicate.
Cu ocazia percheziţiei se ridicau următoarele materiale: armament şi muniţie de toate calibrele; corespondenţă şi caiete; maşini de multiplicat fără autorizaţie; cărţi şi ziare interzise apărute până în anul 1944, cu caracter politic, aparţinând partidelor istorice; aparate emisie şi transmisie fără autorizaţie; ştampile, indigouri şi şapilografe; hărţi militare, decoraţii, brevete, cărţi militare, referate, materiale de spionaj, clişee, tablouri, portete cu foştii monarhi şi conducători ai partidelor istorice; acte, buletine în alb sau al altor persoane care nu puteau motiva provenienţa lor; valute în cantităţi mari, aur, argint; insigne ale vechilor partide istorice.
Persoanele reţinute în noaptea de 15 spre 16 august 1952 aveau dreptul să ia cu ele trei schimburi de rufe, prosop, ciorapi, batiste şi palton.
Toţi reţinuţi urmau ca în maxim 20 de zile să fie repartizaţi în lagărele de muncă…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
În România anului 1952, în plin proces de instaurare a comunismului şi stalinismului în ţara noastră, se înfiinţa (prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1554 din 22 august 1952) lagărele de muncă sau batalioanele de muncă. Totuşi, cu 2 săptămâni înainte, pe 9 august 1952, Direcţia Generală a Securităţii Statului dădea un ordin (nr.490), prin care, în noaptea de 15 / 16 august, au fost arestaţi şi internaţi pentru a lucra în lagărele de muncă toate persoanele care au deţinut funcţii în partidele politice de dinainte din 1948, şi în aparatul de stat „burghezo-moşieresc”, fiind considerate „elemente periculoase regimului de democraţie populară”.
