În urma unor examinări extrem de meticuloase (şi de necontestat, după unele păreri) efectuate la laboratoarele Institutului Naţional de Fizică Nucleară din Milano-Bicocca şi Pavia, în colaborare cu Universitatea Milano-Bicocca şi Universitatea Pavia, oamenii de ştiinţă au concluzionat: Napoleon nu a fost otrăvit cu arsenic în timpul detenţiei sale de pe insula Sfânta Elena.
Dezbaterile aprinse în privinţa cauzelor morţii împăratului francez la vârsta de 51 de ani durează de aproape 200 de ani. Varianta cea mai des menţionată este cea a unui cancer la stomac, survenit în urma otrăvirii cu arsenic vreme de şase ani de zile. Napoleon a fost exilat în Insula Sfânta Elena la scurt timp după înfrângerea de la Waterloo (iunie 1815).
Ipoteza otrăvirii împăratului de către gărzile sale a început să prindă contur după ce în 1961 în părul lui Napoleon a fost descoperită o cantitate relativ mare de arsenic. Autopsia a infirmat varianta otrăvirii, dar numeroşi istorici, oameni de ştiinţă şi scriitori au continuat să creadă că împăratul a fost asasinat.
Recentă cercetare, ale cărei rezultate vor fi publicate în revista „Il Nuovo Saggiatore”, a fost întreprinsă de către fiziceni pe mostre de păr care au fost strânse din perioade diferite ale vieţii lui Napoleon, începând din copilăria acestuia, în insula Corsica, din timpul primului exil în Insula Elba, din ziua morţii sale, 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena, dar şi din zilele care au urmat.
Fizicienii au mai analizat mostre de păr ale Regelui Romei (fiul lui Napoleon) din anii 1812, 1816, 1821 şi 1826, dar şi mostre aparţinând Împărătesei Josefina şi colectate în 1814, la scurt timp după moartea acesteia. Mostrele au fost furnizate de către Muzeele Glauco-Lombardi din Parma, Malmaison din Paris, şi Napoleonic din Roman. În afara acestor „probe istorice”, mostre aparţinând altor zece persoane vii au fost examinate pentru a putea fi ulterior comparate.
Firele de păr au fost plasate în capsule introduse apoi în reactorul nuclear din Pavia. Această tehnică ştiinţifică este cunoscută drept „activare cu neutroni”, care prezintă două avantaje enorme: nu distruge probele şi furnizează rezultate extrem de precise chiar şi atunci când este vorba despre mostre extrem de mici precum sunt cele de păr uman.
Aşadar, folosind această tehnică, savanţii au ajuns la concluzia că toate mostrele de păr prezintă urme de arsenic. În plus, ei au mai constatat şi faptul că nivelul de arsenic prezent în părul uman de acum 200 de ani este de 100 de ori mai mare decât la persoanele din zilele noastre. Practic, organismul împăratului prezenta un nivel mediu de arsenic (pentru perioada în care a trăit). Cu alte cuvinte, la începutul secolului al XIX-lea, oamenii ingerau, din mediul înconjurător, cantităţi de arsenic care astăzi sunt considerate un pericol pentru sănătate. Mai mult decât atât, cercetătorii au descoperit că nu există diferenţe semnificative între nivelul de arsenic prezent în organismul băiatului Napoleon şi cel avut în zilele sale finale din Sfânta Elena. În concluzie, cercetătorii, dar mai ales toxicologii care au luat parte la aceste studii, au stabilit ca arsenicul nu a ajuns în oraganismul lui Napoleon printr-o otrăvire intenţionată, ci a fost ingerat de-a lungul timpului.
Rezultatele acestui studiu vin practic să confirme alte cercetări întreprinse în urmă cu un an de o echipă complexă de savanţi din Elveţia, Statele Unite şi Canada, care concluzionaseră că moartea lui Napoleon a fost provocată de o hemoragie gastrică deosebit de puternică ce a fost cauzată de un avansat cancer la stomac. Aceştia spuneau că afecţiunea lui Napoleon a fost produsă de o dietă bogată în alimente conservate cu ajutorul sării şi săracă în fructe şi legume, alimentaţie specifică militarilor acelor vremuri.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
