Nae Ionescu avea de gând să-l detroneze pe Carol al II-lea cu ajutorul legionarilor
În continuare, vă prezentăm un fragment din discuţia purtată de fostul mitropolit, Tit Simendrea, în anul 1937, cu profesorul de metafizică, Nae Ionescu, cu ocazia demiterii lui Mircea Eliade din postul de asistent al lui Nae Ionescu sub motiv că scrie şi publică literatură pornografică, cu referinţe la romanul „Maitreyi”. Detronarea lui Eliade a fost o lovitură indirectă dată profesorului Nae Ionescu, care, din carlist (susţinător al regelui Carol al II-lea al României), devenise anticarlist. Se ştie că Nae Ionescu jucase un rol important la întoarcerea în ţară şi întronarea ca rege a ex-prinţului Carol. Acesta, ajuns rege, n-a mai vrut să asculte de sfaturile filozofului.
Mitropolitul întrebându-l pe Nae Ionescu ce gânduri are în relaţiile cu regele, profesorul i-a răspuns: – Să-l izgonesc. – Dar cum ai să faci? – Eu l-am adus, eu îl voi alunga. – Bine, dar cum? N-ai partid, n-ai armată. Pe ce te bazezi? a întrebat Mitropolitul. – Voi utiliza pe legionari. – Dar legionarii nu te recunosc ca pe şeful lor. Ei îl au pe Codreanu. – Codreanu va face ce vreau eu. Voi şti eu cum să-l manevrez. – Bine, dar nu tu l-ai adus pe Carol şi nu tu ai făcut atâta tam-tam în gazetă pentru aducerea lui? Ce o să zică opinia publică atunci cînd te-o vedea făcând azi contrariul celor ce ai scris? – Opinia publică n-are memorie. Mă va aplauda, sunt sigur. Ba chiar va fi încântată de alungarea unui monarh curvar şi speculant, pus pe căpătuială.
În continuare, vă prezentăm un fragment din discuţia purtată de fostul mitropolit, Tit Simendrea, în anul 1937, cu profesorul de metafizică, Nae Ionescu, cu ocazia demiterii lui Mircea Eliade din postul de asistent al lui Nae Ionescu sub motiv că scrie şi publică literatură pornografică, cu referinţe la romanul „Maitreyi”. Detronarea lui Eliade a fost o lovitură indirectă dată profesorului Nae Ionescu, care, din carlist (susţinător al regelui Carol al II-lea al României), devenise anticarlist. Se ştie că Nae Ionescu jucase un rol important la întoarcerea în ţară şi întronarea ca rege a ex-prinţului Carol. Acesta, ajuns rege, n-a mai vrut să asculte de sfaturile filozofului.
