Misterul prăbuşirii URSS: Sovieticii s-au dus la fund nu din cauza comunismului, ci a cursei înarmărilor


A afla de ce s-a prăbuşit Uniunea Sovietică (fostul URSS) la începutul anilor 1990 reprezintă o adevărată provocare. De ce o superputere, cum era URSS, ce se lupta de la egal la egal cu SUA în timpul „războiului rece” a pierdut fără drept de apel această competiţie? Cei mai îndoctrinaţi şi mai superficiali vor răspunde că e vorba de superioritatea ideologiei capitaliste versus comuniste, ceea ce e total fals, pentru că răspunsul constă în economie şi nu în ideologii politice.

URSS, de la momentul creaţiei sale (1922) şi până la începutul celui de-al doilea război mondial nu era un imperiu extrem de puternic. Şi, deşi, după cel de-al doilea război mondial, Uniunea Sovietică a devenit competitorul egal al Statelor Unite, din punct de vedere economic, militar şi tehnologic, totuşi, paradoxal, tot de atunci a început, concomitent, şi decăderea sa treptată.

Sovieticii, deşi şi-au pierdut jumătate din industrie în 1941, în primele luni după invazia germană, totuşi ei şi-au mutat producţia în Siberia, acolo unde au reuşit să producă arme mai bune decât cele ale germanilor, reuşind astfel să obţină victoria finală în cel de-al doilea război mondial. Însă, acest lucru ar putea fi şi cauza principală pentru decăderea URSS. Liderii sovietici au fost orbiţi de miracolul succesului şi au intrat într-o istovitoare şi costisitoare cursă a înarmării.

Teoretic, chiar Karl Marx a spus-o: în capitalism, războiul este exemplul suprem de activitate economică neproductivă…este ca şi cum ai arunca nişte bani în apă. Tot Marx a separat munca productivă a muncitorilor care lucrează în agricultură, industria textilă, minerit, industria de maşini etc. de munca neproductivă a unor clase sociale, ca funcţionarii, preoţii, soldaţii, avocaţii etc – toţi aceştia neavând altă ocupaţie decât să consume munca altora. Astfel, cursa înarmărilor – cheltuielile unei ţări pe tehnologii militare avansate – are o natură contraproductivă şi cauzează o depresie economică. Acest lucru va afecta şi cercetarea ştiinţifică, căci cei mai buni oameni de ştiinţă, ingineri, precum şi cele mai performante tehnologii vor fi alocate sectorului militar.

Nu-i de mirare că aceasta a dus la o întârziere tehnologică a URSS cu restul lumii. Computerele, echipamentele audio-video şi echipamentele automatizate „made in URSS” nu puteau niciodată concura cu cele produse în Occident; în plus, ele erau şi total insuficiente faţă de cererea de pe piaţă.

Lloyd Dumas în cartea sa din 1986 „Economia supraîncălzită” arată că atât SUA, cât şi URSS au fost devastate economic de efectele contraproductive ale cheltuielilor militare. Totuşi, nu economia americană s-a prăbuşit prima după 1989, ci cea sovietică. Şi asta întrucât SUA s-a integrat cu piaţa capitalistă globală şi s-a lăsat „inundată” de bunuri din import, astfel încât n-au apărut probleme în cererea de bunuri de consum. Dumas a mai remarcat că, deşi SUA îşi cheltuie circa 7% din PIB-ul său pe cursa înarmărilor, totuşi această ţară nu era la fel de istovită financiar ca URSS:

Uniunea Sovietică, în schimb, niciodată nu a beneficiat de profiturile imperialiste, pentru a compensa costul producţiei militare neproductive. De-a lungul perioadei post-război, comerţul sovietic cu partenerii socialişti a fost structurat pentru a beneficia de el celelalte ţări socialiste. Scopul lor era unul rezonabil: de a construi economiile celorlalte ţări socialiste şi de a crea un sistem economic socialist mondial înfloritor, ca o alternativă la lumea capitalistă. Acest lucru a putut fi remarcat în comerţul sovietic cu ţări ca Vietnam şi Cuba, dar şi cu ţările din Europa de Est, care primeau petrol sovietic la preţuri sub nivelul pieţei. CIA era conştientă de această pierdere a economiei sovietice şi susţinea că URSS va ajunge în cele din urmă în stare de faliment.

În concluzie, URSS a fost dus la sapă de lemn de războiul rece în care s-a angrenat.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
Best Wordpress Adblock Detecting Plugin | CHP Adblock