Misterul mormântului neolitic de la Newgrange, mai vechi decât marea piramidă egipteană! La ce servea el, de fapt?

Mormântul neolitic de la Newgrange, mai vechi decât piramidele egiptene!

Unul dintre cele mai mari monumente preistorice din lume, uriaşul mormânt neolitic de la Newgrange (Irlanda) a fost construit, se pare, cu aproximativ 5.100 de ani în urmă, ceea ce înseamnă că este cu peste 600 de ani mai vechi decât Marea Piramidă de la Gizeh din Egipt şi cu 1.000 de ani mai vechi decât monoliţii de la Stonehenge.

Are formă circulară, cu un diametru de aproximativ 80 m şi acoperă o zonă de peste 3.000 mp. Movila monumentului a fost construită din pietre mici, acoperite cu turbă, şi este înconjurată de 97 de pietre mari, cunoscute drept pietre de bordură, unele dintre acestea fiind elaborat ornamentate cu motive megalitice. Deasupra pietrelor de bordură se află un zid înalt, din cuarţ alb. Lespedea mare care sprijină acum zidul exterior al intrării în pasaj a fost iniţial folosită pentru a bloca pasajul, la terminarea construirii mormântului. Pasajul, având o lungime de aproximativ 20 m, acoperind doar o treime din lungimea movilei, este placat cu lespezi neşlefuite şi duce spre o încăpere în formă de cruce, cu un acoperiş magnific, dar abrupt, compus din nişe, înalt de 6 m. Cotloanele camerei în formă de cruce sunt decorate cu spirale şi conţin trei bazine masive din piatră, două cioplite din gresie şi unul din granit, care – cred arheologii – au conţinut cândva rămăşiţele oamenilor incineraţi.

Au fost necesari peste 20 de ani în realizarea mormântului

S-a estimat că mormântul cu pasaj din Newgrange conţine în jur de 200.000 de tone de material şi că a fost nevoie de 300 de muncitori şi de minimum 20-30 de ani pentru a fi construit. Pietrele rotunde de la râul Boyne au fost folosite în construcţie, dar bucăţile de cuarţ alb, folosite pentru faţadă, provin din Munţii Wicklow, aflaţi la 80 km depărtare, şi au fost probabil aduse cu barca pe Boyne. Dalele mari de piatră care alcătuiesc pereţii şi tavanul pasajului au fost transportate, din câte se pare, pe tăvălugi de lemn de la o carieră aflată la 14 km depărtare. Această uriaşă investiţie în timp şi muncă indică o populaţie avansată din punct de vedere social şi bine organizată, cu meseriaşi minunaţi.

În jurul movilei de la Newgrange se află un inel format din 12 pietre aşezate în picioare, înalte de până la 2,5 m. Iniţial, au existat în jur de 35 de asemenea pietre, dar au fost îndepărtate ori distruse în timp. Reprezentând ultima etapă de construire a sitului, cercul a fost ridicat în jurul anului 2000 î.Hr., la mult timp după ce marele mormânt cu pasaj a încetat să mai fie folosit, deşi prezenţa acestuia demonstrează că zona încă mai avea importanţă pentru populaţia locului, probabil fiind legată de astronomie sau venerarea strămoşilor.

Un fenomen spectaculos are loc anual la Newgrange

Probabil că faima Newgrange se datorează în principal unui fenomen spectaculos ce are loc în fiecare an, timp de câteva zile, în jur de 21 sau 22 decembrie. Intrarea în mormântul cu pasaj de la Newgrange constă din două pietre aşezate în picioare şi un boiandru orizontal. Deasupra intrării se află o deschidere cunoscută drept nişa acoperişului sau nişa luminii. În fiecare an, la puţin timp după 9 dimineaţa (în dimineaţa solstiţiului de iarnă, cea mai scurtă zi a anului), soarele începe să urce deasupra văii Boyne, peste un deal cunoscut localnicilor drept Muntele Roşu, numele find probabil luat de la culoarea pe care o are soarele în această zi. Soarele trimite o rază drept prin firida de la Newgrange, care trece prin pasaj, iluminând camera centrală din spatele mormântului. După doar 17 minute, raza de lumină se îngustează, iar camera este din nou cufundată în întuneric. Acest eveniment spectaculos a fost descoperit abia în 1967 de profesorul Michael J. O’Kelly, deşi în folclorul local exista de ceva vreme.

Teorii bizare privind funcţia lui Newgrange

Deşi se crede că Newgrange a avut rol de mormânt, nu toată lumea e de acord cu acest lucru. În cartea sa, Newgrange – Temple to Life, apărută în 2004, scriitorul Chris O’Callaghan, născut în Africa de Sud, susţine că Newgrange nu a fost un mormânt cu pasaj. El afirmă că nu există nicio dovadă clară a înhumărilor intenţionate de la Newgrange şi crede că fragmentele de oase descoperite în timpul săpăturilor au fost probabil aduse aici de animale, la mult timp după ce situl a ieşit din uz.

Teoria lui O’Callaghan este că monumentul a fost construit pentru a celebra uniunea Zeului Soarelui cu Mama Pământ, un simbol al forţei vitale. Nişa luminii sau fereastra solară permitea Zeului Soarelui să pătrundă în pasajul movilei (care o întruchipa pe Mama Pământ) şi să ajungă până în fundul încăperii (simbolizare a uterului). Această teorie îşi are izvorul, în parte, în corespondenţa dintre sit şi solstiţiul de iarnă şi poate în piatra sub formă de falus şi mingile din calcar găsite în cameră, care probabil reprezentau organele genitale masculine.

S-au emis şi alte ipoteze privind funcţionalitatea monumentului. De exemplu, aici ar fi funcţionat drept casă mortuară, pasajul şi camerele fiind menţinute uscate pentru confortul spiritelor care locuiau aici, iar nişa acoperişului era închisă şi deschisă pentru a permite spiritelor să iasă şi să intre.

S-a crezut, de asemenea, că este sălaşul marelui zeu Dagda şi, în anumite momente ale anului, se aduceau ofrande preţioase unor asemenea zei. De fapt, există dovezi arheologice ale ofrandelor de la Newgrange la mult timp după ce a încetat a mai fi folosit drept mormânt şi observator. Diverse obiecte romane, printre care monede din aur, pandantive şi broşe – unele în stare foarte bună -, au fost descoperite în monument. Dat fiind că romanii nu au invadat niciodată Irlanda, multe dintre aceste ofrande trebuie să fi fost aduse de vizitatorii romani sau romano-britanici din Britania. Probabil că erau pelerini din Antichitate, care venerau un monument religios având deja o vechime de 3 000 de ani.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.