Materializări umane din alte dimensiuni au fost confirmate de fizicieni și medici celebri

Eusepia Paladino a fost, se pare, cea mai importantă dintre marii mediumi ai începutului secolului 20.

Extrem de inteligentă, dar şi de prevăzătoare, solicita, înaintea şedinţelor de materializări, să fie controlată corporal în amănunt, pentru a nu exista suspiciune de înşelăciune. În felul acesta, a convins mulţi sceptici că fenomenele produse de ea erau de natură paranormală. Profesorul Cesare Lombroso, un psihiatru italian de renume, s-a numărat printre oamenii de ştiinţă care, participând la materializările Eusepiei, a trecut din tabăra scepticilor în aceea a celor convinşi.

Eusepia Paladino opera de obicei în obscuritate. Ea producea aproape întotdeauna forme umane incomplete, mâini cu contur indecis, capete cu formă neclară, deşi, uneori, crea şi apariţii întregi, cu înfăţişare umană. Ea a fost studiată de nenumăraţi savanţi şi metafizicieni.

Una din cele mai celebre materializări izbutite de ea s-a petrecut în anul 1902, pe 1 mai, la Paris. În odaia scufundată în întuneric, plină de asistenţi distinşi, a apărut, dintr-o dată, o formă feminină, acompaniată de un copil. Această dublă apariţie a constituit episodul cel mai extraordinar al mediumnităţii Eusepiei.

Iată împrejurarea, descrisă de profesorul francez Jean Morselli: „Abia ne ocupasem locurile, când perdelele din dreptul ferestrei s-au dat la o parte, şi în spaţiul creat de ele, am văzut apărând o femeie care ţinea în braţele ei un copil, pe care încerca să îl legene. Femeia purta pe cap o bonetă albă, care îi acoperea tot părul, lăsând vederii o faţă ovală, cu fruntea înaltă.

Copilul părea să aibă trei ani. Avea părul tăiat scurt şi îşi ridicase capul în sus, spre femeia ce îl privea cu multă iubire. Apariţia a durat mai mult de un minut. Ne-am ridicat cu toţii în picioare, apropiindu-ne de vedenie. Înainte ca perdelele să se adune, capul femeii s-a aplecat puţin în jos, în vreme ce capul copilului se legăna de la dreapta la stânga, încercând s-o sărute. De prisos să mai spun că sărutările se auzeau distinct. În tot timpul acesta, Eusepia a stat pe un scaun, legată de mâini şi de picioare cu nişte bandaje. Părea epuizată şi îndurerată”.

„În ce priveşte realitatea acestor apariţii”, spune doctorul, „e inutil să mai comentez. Am asistat la un fenomen care s-a petrecut într-un loc ales de participanţi, unde se luaseră cele mai riguroase precauţii în legătură cu mediumul şi veşmintele sale”.

Faptul că Eusepia Paladino a fost celebrată ca cel mai mare medium al istoriei s-a datorat şi unei împrejurări excepţionale: la şedinţele ei de materializări au participat cei mai sceptici observatori din câţi ar fi putut exista: celebrii Pierre şi Marie Curie, laureaţi ai premiului Nobel pentru chimie. Între anii 1905-1908, Pierre şi Marie Curie au participat la toate experimentele organizate sub tutela Institutului General de Psihologie din Paris, în care Eusepia a fost cercetată cu cele mai avansate tehnici ale timpului, ieşind întotdeauna învingătoare.