Materializări umane din alte dimensiuni au fost confirmate de fizicieni și medici celebri

Eusepia Pala­dino a fost, se pare, cea mai im­por­tantă dintre marii me­diumi ai în­ceputului secolului 20.

Extrem de inteligentă, dar şi de prevă­ză­toare, solicita, înaintea şedinţelor de materializări, să fie controlată corporal în amănunt, pentru a nu exista suspiciune de înşelăciune. În felul acesta, a convins mulţi sceptici că fenomenele produse de ea erau de natură para­normală. Profesorul Cesare Lombroso, un psihi­atru italian de renume, s-a numărat printre oamenii de ştiinţă care, participând la materializările Eusepiei, a trecut din tabăra scepticilor în aceea a celor convinşi.

Eusepia Paladino opera de obicei în obscuritate. Ea producea aproape întotdeauna forme umane incom­plete, mâini cu contur indecis, capete cu formă neclară, deşi, uneori, crea şi apariţii întregi, cu înfăţişare uma­nă. Ea a fost studiată de nenumăraţi savanţi şi meta­fizicieni.

Una din cele mai ce­lebre materializări izbu­tite de ea s-a petrecut în anul 1902, pe 1 mai, la Pa­ris. În odaia scufundată în întuneric, plină de asistenţi distinşi, a apărut, dintr-o dată, o formă feminină, acompaniată de un copil. Această dublă apariţie a constituit episodul cel mai extraordinar al mediumni­tăţii Eusepiei.

Iată împreju­rarea, descrisă de pro­fe­sorul francez Jean Morselli: „Abia ne ocupasem locu­rile, când perdelele din dreptul ferestrei s-au dat la o parte, şi în spaţiul creat de ele, am văzut apărând o femeie care ţinea în braţele ei un copil, pe care încerca să îl legene. Femeia purta pe cap o bonetă albă, care îi aco­perea tot părul, lă­sând ve­derii o faţă ovală, cu frun­tea înaltă.

Copilul părea să aibă trei ani. Avea părul tăiat scurt şi îşi ridi­case capul în sus, spre fe­meia ce îl privea cu multă iubire. Apariţia a durat mai mult de un minut. Ne-am ridicat cu toţii în picioare, apropiin­du-ne de vedenie. Înainte ca perdelele să se adune, ca­pul femeii s-a aple­cat puţin în jos, în vreme ce capul copilului se legăna de la dreapta la stân­ga, încercând s-o sărute. De prisos să mai spun că sărutările se auzeau distinct. În tot timpul acesta, Eusepia a stat pe un sca­­un, legată de mâini şi de picioare cu niş­­te ban­daje. Părea epuizată şi îndu­re­ra­tă”.

„În ce priveşte realitatea acestor apa­ri­ţii”, spune doc­torul, „e inutil să mai co­­men­tez. Am asis­tat la un fenomen care s-a petrecut în­tr-un loc ales de partici­panţi, unde se lu­a­seră cele mai riguroase pre­cauţii în le­gă­tură cu mediumul şi veşmin­tele sale”.

Faptul că Eusepia Paladino a fost ce­lebrată ca cel mai mare medium al is­toriei s-a datorat şi unei împrejurări excepţionale: la şedinţele ei de materia­lizări au participat cei mai sceptici observatori din câţi ar fi putut exista: celebrii Pierre şi Marie Curie, la­u­reaţi ai premiului Nobel pen­­tru chimie. Între anii 1905-1908, Pierre şi Marie Curie au participat la toate ex­perimentele orga­ni­zate sub tutela Institutului Ge­­ne­ral de Psihologie din Paris, în care Eusepia a fost cerce­tată cu cele mai avan­sate tehnici ale timpului, ieşind întotdeauna învin­gă­toa­re.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.