Matematicianul şi filozoful Leibniz: „Dumnezeu a stabilit de la început proporţia desăvârşită între suflete şi corpurile oamenilor”

Indefinibil, puternic în sine şi, mai presus de orice putere materială, spiritul este considerat coordonator, promotor şi receptor al tuturor celor ce locuiesc în materie. Referitor la spirit, avem ipotezele şi teoriile filozofului, matematicianului şi enciclopedistului german Leibniz (1646-1716). Concepţia filozofică a lui Leibniz introduce în circuitul gândirii aşa-numitele monade, instituind de fapt monadologia. În monade savantul german vede identităţi spirituale distincte, el le consideră drept substanţe, cu o bine structurată autonomie, indivizibile.

Este vorba despre principiul originar al existenţei, de forţele vii ale Universului. Lui Leibniz îi datorăm descoperirea principiului conservării forţelor vii ale Universului. Forţele substanţe, universale, au o rată de existenţă infinită în Univers; ele sunt, cum am spune azi, spirite, aşadar am avea de fapt un univers de spirite, fiecare posedând propria-i identitate inconfundabilă, eternă; principiul este acelaşi ca la specia umană-există indivizi asemănători dar nu există indivizi identici.

Leibniz acceptă ideea că Dumnezeu a stabilit de la început, o dată cu legile universale, proporţia desăvârşită între suflete şi corpurile oamenilor. De asemenea – spune Leibniz – Dumnezeu emite continuu radiaţii de noi spirite. O altă idee este aceea a liberului arbitru, a libertăţii absolute date de Dumnezeu omului, dar acestea sunt dublate de voinţa omenească, datorită acesteia sunt pe pământ binele şi răul, păcatele şi tot felul de erori.

Conform ideilor lui Leibniz, omul trăieşte în cea mai bună dintre lumile create de Dumnezeu, El fiind prin definiţie bun şi iubitor…