Domnia lui Ştefan Lăcustă Vodă în Moldova (septembrie 1538-decembrie 1540) apare în cronici — alături de cea a lui Alexandru Cornea (decembrie 1540-februarie 1541) — ca o paranteză abia sesizabilă, între cele două domnii ale lui Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546). Despre acest urmaş al lui Ştefan cel Mare s-a spus că era „un turc îmbrăcat în veşmântul nostru” şi că ar fi intenţionat să turcească toată Moldova, că se convertise cu adevărat la islam, că se căsătorise cu o fiică a lui Gritti, favoritul sultanului pierit în cetatea Mediasului în 1532, ba chiar că avea o soră în haremul padişahului.
Dar de unde-i vine porecla „Lăcustă”? Anul 1538 a reprezentat nu doar un moment de criză în relaţiile cu Imperiul otoman, ci a fost marcat şi de o invazie de lăcuste. Aceasta pare să fi impresionat în mai mare măsură pe contemporani decât oştile păgâne, fiind prima din seria consemnată de cronici. Migraţia acestor insecte avea ca punct de origine zonele mlăştinoase din nordul Africii, ele ajungând în sud-estul Europei după ce traversau teritoriile otomane. Norul de lăcuste acoperea soarele, devorând cu repeziciune culturile cerealiere. Era un război de tip nou, în care armele localnicilor se dovedeau ineficiente: se ieşea la câmp, făcându-se larmă prin clopoţei, zurgălăi sau ciocanirea blidurilor de aramă. Neputinţa în faţa dezastrului ecologic a făcut că fenomenul să fie privit drept o pedeapsă divină. Invazia a fost devastatoare şi s-a repetat în anii următori.
Porecla de „Lăcustă Vodă” a fost semnalată într-un document de la Petru Rareş, din 1546. Aşa-numita Cronică moldo-polonă, scrisă după 1564, consemnează deja porecla. Grigore Ureche făcea din aceasta titlul de „capitol”, povestind De domnia lui Ştefan vodă ce l-au poreclit Lăcustă, 7047, septembrie: „Mai apoi în zilele acestui Ştefan vodă, fost-au foamete mare şi în ţara Moldovei, şi la unguri, că au venit lăcuste multe, de au mâncat toată roada, pentru aceea l-au poreclit de i-au zis Lăcustă vodă”.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Domnia lui Ştefan Lăcustă Vodă în Moldova (septembrie 1538-decembrie 1540) apare în cronici — alături de cea a lui Alexandru Cornea (decembrie 1540-februarie 1541) — ca o paranteză abia sesizabilă, între cele două domnii ale lui Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546). Despre acest urmaş al lui Ştefan cel Mare s-a spus că era „un turc îmbrăcat în veşmântul nostru” şi că ar fi intenţionat să turcească toată Moldova, că se convertise cu adevărat la islam, că se căsătorise cu o fiică a lui Gritti, favoritul sultanului pierit în cetatea Mediasului în 1532, ba chiar că avea o soră în haremul padişahului.
