Faptul că termenul „calcul” provine din denumirea latină a pietrei nu este o coincidenţă, deoarece se crede că pietrele s-au numărat printre primele instrumente de calcul ale omului, fiind folosite la operaţiile de adunare şi scădere în timpurile primitive. De fapt, se pare că metoda rearanjării pietrelor pe coloane a dat naştere primului calculator, abacul, apărut în China în secolul al VI-lea î.Hr. Mărgelele sale asemănătoare unor pietre, mutate pe şnururi verticale, le-au permis chinezilor şi, aproximativ două secole mai târziu, mai multor civilizaţii mediteraneene, să realizeze operaţii elementare de aritmetică repede şi corect, acesta fiind testul de bază pentru orice calculator adevărat.
Totuşi, abacul avea utilizări limitate, iar în următorii 2400 de ani, în care a reprezentat principala unealtă de calcul, ştiinţa calculelor a rămas o muncă ingrată şi plictisitoare, adeseori frânând progresul ştiinţific. Acest lucru era valabil mai ales în domeniul astronomiei, unde se impuneau calcule extrem de complicate pentru determinarea orbitelor şi mişcării planetelor. Realizate în întregime de mână, aceste calcule le luau matematicienilor ani de zile până să obţină un rezultat.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Primul calculator, abacul
