Într-o piesă de teatru din 1944, scriitorul român Mihail Sebastian ne vorbeşte despre extratereştri prezenţi pe alte stele / planete
Mihail Sebastian (1907-1945) a fost un om de litere român, care a scris romane, dramaturgie și critică literară. A scris mai multe romane, precum „Femei”(1933), „Oraşul cu salcâmi” (1935), „Accidentul” (1940), dar şi piese de teatru ca „Steaua fără nume”, „Jocul de-a vacanța” sau „Ultima oră”. În mai 1945, la doar 38 de ani, el moare într-un cumplit accident de camion, despre care s-a presupus că ar fi fost organizat de o echipă teroristă a Partidului Comunist, condusă de Emil Bodnăraş (citiţi mai multe în acest articol: În spatele „accidentului” mortal al scriitorului Mihail Sebastian s-a aflat o echipă teroristă a Partidului Comunist, condusă de Emil Bodnăraş?).
Însă, revenind la opera literară a lui Mihail Sebastian, vreau să vă vorbesc despre piesa de teatru „Steaua fără nume”, care a avut prima reprezentaţie pe scenă pe 1 martie 1944 la Teatrul „Alhambra”. Subiectul piesei de teatru este următorul: într-un oraș de provincie de pe Valea Prahovei, o necunoscută este coborâtă din tren în gară pentru că nu are bilet. Aceasta vine de la cazinou și are asupra ei doar fisele câștigate. Profesorul Miroiu, care se afla în gară în așteptarea unei cărți foarte scumpe de la București, se oferă să o găzduiască peste noapte, perioadă în care între cei doi apare o relație afectivă. Profesorul Miroiu a găsit o stea fixă, invizibilă, în spatele altei stele din Ursa Mare, necunoscută pe bolta cerească și nu știe ce nume să îi dea, dar când află că pe necunoscută o cheamă Mona o numește astfel. Dimineața apare Grig, cel cu care Mona are o relație de 3 ani. Cum acesta este bogat, Mona se reîntoarce în cele din urmă în lumea lui, părăsindu-l pe astronomul visător.
Dar, la un moment dat, Mihail Sebastian vorbeşte în piesa de teatru despre posibilitatea existenţei extratereştrilor pe alte stele / planete, o idee destul de rară şi ciudată în anul 1944. Iată fragmentul unde se vorbeşte despre asta:
Necunoscuta/Mona: Crezi… crezi că sunt si acolo oameni… Oameni ca noi. Profesorul: Oameni, nu ştiu. Ca noi, nu cred. Dar poate fiinţe mai uşoare… mai luminoase… mai plutitoare… (cu o schimbare de ton, privind-o): Când te-am văzut astăzi seara, intrând acolo, în gara aceea afumată, când te-am văzut, albă, limpede, strălucitoare…, am crezut o clipă că vii din altă lume.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
Mihail Sebastian (1907-1945) a fost un om de litere român, care a scris romane, dramaturgie și critică literară. A scris mai multe romane, precum „Femei” (1933), „Oraşul cu salcâmi” (1935), „Accidentul” (1940), dar şi piese de teatru ca „Steaua fără nume”, „Jocul de-a vacanța” sau „Ultima oră”. În mai 1945, la doar 38 de ani, el moare într-un cumplit accident de camion, despre care s-a presupus că ar fi fost organizat de o echipă teroristă a Partidului Comunist, condusă de Emil Bodnăraş (citiţi mai multe în acest articol: În spatele „accidentului” mortal al scriitorului Mihail Sebastian s-a aflat o echipă teroristă a Partidului Comunist, condusă de Emil Bodnăraş?).
