Vestigii ale epocii în care Brazilia se afla sub dominaţie străină, epavele a o sută de corăbii engleze, franceze şi portugheze zac încă pe fundul apelor din portul Rio de Janeiro. Una dintre acestea ar putea să readucă în discuţie descoperirea Americii de Sud în secolul al XV-lea. Este vorba de epava unei corăbii comerciale romane din secolul al III-lea.
În 1976, un scufundător brazilian a descoperit în golful Guanabara, la douăzeci de kilometri de Rio, două amfore. Guvernul i le-a confiscat, fapt pentru care scufundătorul a refuzat să dezvăluie locul descoperirii sale. Dar, în 1982, el l-a dus la faţa locului pe un arheolog subacvatic, Robert Marx. Acesta a descoperit mii de elemente de ceramică şi peste două sute de gâturi de amfore. Elizabeth Will, profesor de litere şi specialist în amfore la Universitatea Massachusetts, din Amherst, a analizat fotografiile făcute de arheolog şi a estimat că ulcioarele datau din secolul al III-lea, provenind din vechea cetate romană Kuass, de pe coasta marocană.
Marx a cercetat cu ajutorul sonarului fundul apelor din port şi a găsit carcasa unei corăbii din lemn – probabil o veche corabie comercială romană – ascunsă sub o epavă din secolul al XVI-lea. Guvernul brazilian a oprit însă cercetările. Istoricii brazilieni, legaţi sentimental de Portugalia, ţara lor de origine, au fost deranjaţi de faptul că istoria lor era batjocorită. Portughezii susţineau că primul european care a debarcat în Brazilia era Pedro Alvarez Cabrai, afirmaţie contestată de spanioli, care pretind că acesta a fost Vicente Yanez Pinzon. Atât unul, cât şi celălalt au atins coastele Braziliei în 1500.
În orice caz însă, Spania şi Portugalia l-au acuzat pe Marx că era un agent plătit de guvernul italian – care încerca să revendice descoperirea Lumii Noi. În plus, arheologii brazilieni l-au bănuit de intenţii ascunse, chiar mercantile.
Confruntaţi cu problema originii epavei, alţi arheologi au dat dovadă de o viziune mai largă. Ei au semnalat că epave romane au fost descoperite până în Insulele Azore şi că, într-o epocă mai recentă, sute de nave au fost târâte pe celălalt ţărm al Atlanticului de furtuni şi curenţi. Aşadar, nu este surprinzător ca aceste corăbii romane să fi fost prinse de furtună sau de curenţi în timp ce navigau de-a lungul coastei africane. Aceasta ar putea fi o explicaţie, dar nu înlătură ipoteza că romanii ar fi putut traversa Oceanul Atlantic şi să ajungă tocmai până în îndepărtata Brazilei!
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Vestigii ale epocii în care Brazilia se afla sub dominaţie străină, epavele a o sută de corăbii engleze, franceze şi portugheze zac încă pe fundul apelor din portul Rio de Janeiro. Una dintre acestea ar putea să readucă în discuţie descoperirea Americii de Sud în secolul al XV-lea. Este vorba de epava unei corăbii comerciale romane din secolul al III-lea.
