Dacă n-ar fi fost asasinat, Kennedy ar fi murit de tânăr din cauza bolilor


kennedyLa 20 ianuarie 1961 Statele Unite aveau un preşedinte tânăr; patruzeci şi trei de ani. Imaginea pe care o oferea compatrioţilor săi era de robusteţe, optimism şi dorinţă de viaţă. Într-un cuvânt, un conducător care prezenta garanţia unei guvernări prospere, dinamice şi în acelaşi timp capabile să facă faţă unei situaţii politice internaţionale nu tocmai roze.

JF Kennedy, bolnav încă de mic copil

Citind însă memoriile doamnei Rose Kennedy se constată uşor că imaginea unui sportiv ce strălucea de sănătate, aşa cum o oferea fotografilor şi camerelor de luat vederi, fiul său John, nu era câtuşi de puţin aşa. Poporul american se înşela… Fişa medicală menţiona o serie de maladii: tuse convulsivă, rujeolă, varicelă, scarlatină, toate mai înainte de a fi împlinit vârsta de trei ani. Au urmat apoi, în anii adolescenţei, alte afecţiuni: apendicită, infalamarea ganglionilor şi icter, ultimele două însoţite de nenumărate recidive şi complicate de un astm bronşic cronic. Într-un cuvânt, o copilărie chinuită de boli ce denotă un organism fragil şi puţin imun la agenţii patogeni.

Preşedintele a avut o fractură de coloană vertebrală

Dar, poate că toate acestea nu ar fi însemnat totuşi ceva grav dacă nu s-ar fi ivit accidentul căruia i-a căzut victimă Kennedy, la vârsta de nouăsprezece ani. Este vorba de căderea nefericită în timpul unei partide de fotbal american când, student fiind, a suferit o fractură la coloana vertebrală. A încheiat cu activitatea sportivă şi întreaga-i viaţă i se va desfăşura de acum înainte sub semnul acestui nefericit accident.

Rana agravată în timpul războiului

Are dureri dorsale care-l chinuie mereu şi, ca urmare, satisfacerea stagiului militar este amânată. În 1941, în ciuda respingerilor repetate ale comisiei medicale, este primit în armată. Aflat pe o navă militară, în 1943, este grav rănit. Vasul este torpilat în largul insulelor Solomon. Vechea rană i se agravează şi este spitalizat timp de şapte luni, primind îngrijiri deosebite. Părăseşte spitalul în cârje, purtând în sânge germenele malariei şi rămâne pentru tot restul vieţii cu o infirmitate chinuitoare. Purta în permanenţă un corset medical şi patul pe care dormea avea o saltea aşezată într-o ramă de scânduri, fiind subţire şi tare ca lemnul. De asemenea, la pantoful stâng avea un branţ ortopedic gros de şase milimetri.

Kennedy, bolnav de boala Addison

În 1948, pe când întreprindea o călătorie în jurul lumii, Kennedy cade bolnav. Este internat de urgenţă în spitalul american de pe insula Okinawa. După primele îngrijiri, atunci când starea sănătăţii îi permite, este transportat la Boston, în clinica Lahey unde a fost îngrijit, mai întâi, de doctorul Bertels; apoi la Peter Bent Brigham Hospital. Diagnosticul nu mai este îndoielnic: este pus de cel mai reputat specialist în maladiile suprarenale, doctoral Georges Wid-mer Thorn. Kennedy suferă de boala Addison. Simptomele acesteia sunt evidente: tenul său bronzat chiar când nu se expunea razelor solare, crampele pe care le avea, tensiunea sa scăzută, zgomotele surde percepute la ascultarea cordului său, dureri abdominale difuze, starea de oboseală constantă şi pierderi în greutate. Începe un tratament cu cortizon, produs pe care îl va lua pe tot parcursul vieţii sale, dimineaţa, sub formă de pilule. Mai târziu, când va ajunge preşedinte, Kennedy va ascunde cu grijă boala de care suferea. Se teme de reacţia publicului, în cazul în care natura suferinţei va fi divulgată. Drept urmare, interzice cu fermitate celor din jurul său să pronunţe sau să divulge numele maladiei. „Dacă vă veţi vedea obligaţi, recomanda el, menţionaţi doar o insuficienţă suprarenală, compensată de o medicaţie simplă, luată pe cale bucală”.

Kennedy şi problemele sale psihice

Când intră în politică şi-şi începe campania de viitor senator, în 1952, America se preface a-i ignora suferinţele pe care Kennedy le domină cu stoicism. Legat de comportamentul lui Kennedy ca om politic, uneori mai puţin inspirat, este important să facem unele precizări medicale privind implicaţiile maladiei de care suferea. Astfel, specialiştii sunt unanim de acord că tulburările psihice constituie un simptom major în formele cronice ale maladiei Addison, însoţite de cele mai multe ori de dereglări neurologice. George Widmer Thorn, care a fost consultat în repetate rânduri de către Kennedy, menţionează că suferinzii de boala Addison sunt în general apatici sau negativişti, iritabili şi prezintă depresiuni psihice persistente. La rândul său, profesorul elveţian doctorul Werner Stoll a confirmat că toţi aceşti bolnavi suferă în plus de slăbiciuni musculare extreme, insuficienţe funcţionale multiple, tulburări ale memoriei şi insomnii rebele. Pe ansamblu, aceşti specialişti susţin că boala Addison este însoţită de tulburări cerebrale, asemănătoare schizofreniei şi cu halucinaţii. Orice tratament trebuie să se facă pe baza unei terapii psihiatrice.

Medicamentele luate de Kennedy, adevărate droguri

Totodată, un tratament pe termen lung cu cortizon antrenează după sine de cele mai multe ori efecte secundare pe plan psihic. Muşchii slăbesc, infecţiile cutanate sunt favorizate, ca şi tendinţa la obezitate şi demineralizarea oaselor. Adeseori cortizonul provoacă tulburări digestive şi perforaţii, declanşând hemoragii interne. Mulţi autori apreciază cortizonul ca un drog halucinogen. A fost chiar denumit în spitale drept „opiumul bogaţilor”.

Maladia Addison se întâlneşte cu o frecvenţă de patru la un milion de indivizi şi, prin manifestările sale, mai ales pe plan psihic, prezintă o deosebită importanţă atunci când bolnavii ocupă funcţii publice importante. Lucrurile se complică în mai mare măsură mai ales dacă există o tendinţă refractară la sfaturile medicului curant, cum este cazul preşedintelui Kennedy. De pildă acesta, după cum ne relatează Janett Travell, doctorul său personal, a recurs la injecţii cu amfetamina pe care i le administra doctorul Max Jacobson. Această substanţă are efect de doping, fiind contraindicată. Pentru comportarea sa contrară eticii medicale, doctorului Jacobson i s-a retras dreptul de liberă practică.

Cei care l-au studiat îndeaproape pe Kennedy sunt de părere că acesta, fiind conştient de bolile ce-l măcinau cu încetul, dar inexorabil, căuta să ia totul de la viaţă, fie că era vorba de putere sau altceva.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
Best Wordpress Adblock Detecting Plugin | CHP Adblock