Descoperire în inima civilizaţiei incaşe: tuneluri secrete răspândite pretutindeni
În vechea fortăreață Sacsayhuaman, una dintre cele mai impresionante rămășițe ale arheologiei incaşe din apropierea orașului antic Cuzco, există mici intrări subterane cunoscute sub numele de „chinkanas” („labirint” în limba quechua). Existența acestor tuneluri secrete a fost menționată în cronicile istoricilor antici precum Inca Garcilaso de la Vega și preoții iezuiți din secolul al XVII-lea, care au scris cum în timpul construcției bisericii Santo Domingo, deasupra fostului Templu al Soarelui din Cuzco, constructorii încercaseră să ocolească „Peștera adâncă” – despre care se credea că a fost construită de conducătorii incași.
Legendele și zvonurile neconfirmate despre aceste „chinkanas” abundă, cum ar fi povestea a trei studenți care au intrat în cel mai mare dintre tunelurile din Sacsayhuaman, de unde nu s-au mai întors niciodată. Apoi, după mai mulţi zeci de ani, în timpul unei slujbe la biserica Santo Domingo, aceasta a fost întreruptă de un ciocănit venit de sub podeaua bisericii; când enoriașii au reușit să sape o groapă prin podeaua de lemn, au descoperit un bărbat slab, cu o barbă foarte lungă (o fi poate unul dintre studenții de mai sus!?), ținând în mână un știulet de porumb din aur solid! A fost acesta parte a comorii secrete pe care incașii ar fi ascuns-o de cuceritorii spanioli după căderea imperiului lor? Răspunsul nu a fost găsit niciodată pentru că bărbatul a murit la scurt timp după ce a fost salvat, spune povestea.
Existența fizică a unui tunel de sub Coricancha a fost sugerată pentru prima dată de autorul și cercetătorul spaniol Javier Sierra la sfârșitul anilor 1990, care a lucrat cu părintele Benigno Gamarra (de la biserica Santo Domingo), acesta din urmă arătându-i o criptă sub biserică care duce la un tunel mai larg. Mai târziu, în 2001, un alt cercetător spaniol, Anselm Pi Rambla, a reușit să obțină autorizații guvernamentale care i-au permis să confirme existența tunelurilor. Munca echipei sale a fost întreruptă, din păcate, pentru că ordinul dominican s-a plâns că săpăturile puneau în pericol structura bisericii.
În prezent, o echipă de arheologi condusă de Jorge Calero și Mildred Fernandez a reușit să adune suficiente dovezi științifice care nu lasă nicio îndoială cu privire la existența unei rețele subterane de tuneluri sub fosta capitală a Imperiului Incaș. Descoperirea lor, anunțată pe 6 ianuarie 2025, printr-o conferință de presă, a fost obținută după folosirea unor echipamente mai sofisticate, cum ar fi radarul de penetrare a solului, permițându-le să determine locația structurilor trapezoidale goale la aproximativ 1,4 – 2,5 metri sub suprafață. Conform acestor noi descoperiri, cea mai lungă „chinkana” merge într-adevăr de la Coricancha la Sacsayhuaman, așa cum spuneau legendele – un tunel de aproximativ 1750 de metri lungime. De asemenea, au localizat cel puțin alte trei ramuri ale tunelului. Acum, arheologii plănuiesc să detecteze mai multe tuneluri care fac parte din rețeaua subterană.
Aceste noi descoperiri evidențiază încă o dată capacitățile de inginerie incredibile ale incașilor; chiar dacă este posibil ca tunelurile să fi fost construite de o civilizație anterioară, rămân întrebările: au fost aceste tuneluri construite în scopuri strategice, pentru a conecta repere importante ale capitala lor în cazul unui atac inamic? Sau poate au fost ele destinate unor scopuri pur ceremoniale/religioase/inițiatice similare cu riturile eleusiene ale Greciei antice? Sau au avut vechii conducători ai Anzilor motive pe care nici nu le putem imagina în zilele noastre?
În vechea fortăreață Sacsayhuaman, una dintre cele mai impresionante rămășițe ale arheologiei incaşe din apropierea orașului antic Cuzco, există mici intrări subterane cunoscute sub numele de „chinkanas” („labirint” în limba quechua). Existența acestor tuneluri secrete a fost menționată în cronicile istoricilor antici precum Inca Garcilaso de la Vega și preoții iezuiți din secolul al XVII-lea, care au scris cum în timpul construcției bisericii Santo Domingo, deasupra fostului Templu al Soarelui din Cuzco, constructorii încercaseră să ocolească „Peștera adâncă” – despre care se credea că a fost construită de conducătorii incași.
