Incredibil, dar…se poate vedea şi cu urechea! Şi cu picioarele!
În martie 1979, în China a devenit cunoscut cazul unui băiat care putea „să vadă” cu urechile. Ziarul „Sichuan Daily” relata pe atunci că Tang Yu, în vârstă de 12 ani, putea să vadă cu urechile, aşa cum alţii văd cu ochii şi chiar mai bine. Reporterul Zhang Naiming a făcut investigaţii pentru un raport ulterior, mai detaliat, despre acest tânăr şi l-a testat în felul următor: i-a pus în mână o foaie de hârtie împăturită în şase, pe care scrisese cu cerneală albastră patru litere. Tang Yu a ţinut puţin biletul la ureche şi i-a redat corect conţinutul. Mai târziu, pe o hârtie împăturită, s-au scris chiar poezii întregi pe care el le-a redat, de asemenea, fără greşeală.
Aceasta a fost însă numai începutul unei istorii de necrezut. Datorită articolelor de ziar, care au uimit atunci întreaga Chină, s-au prezentat alţi copii cu capacităţi asemănătoare, fiind şi ei testaţi. Guvernul chinez susţine chiar că, între timp, mii de asemenea copii din China pot citi nu numai cu urechile, ci şi cu limba, cu nasul, cu axilele, cu mâinile sau cu picioarele. În această privinţă fiecare copil este dotat diferit. De exemplu, două surori cu capacităţi asemănătoare au fost investigate de mai mulţi jurnalişti şi specialişti din domeniul culturii, ştiinţei şi medicinii, fiind testate intens. Surorile au spus că dacă ţin la ureche, la nas sau sub axile un document, atunci în spiritul lor apar imaginile şi cuvintele scrise pe hârtie. Însă numai pentru un scurt moment, pentru că apoi imaginile dispar. Nu ştiu nici când ar apărea aceste viziuni. Uneori trebuie să aştepte câteva minute, altădată şi o jumătate de oră, alteori viziunile apar imediat.
În martie 1979, în China a devenit cunoscut cazul unui băiat care putea „să vadă” cu urechile. Ziarul „Sichuan Daily” relata pe atunci că Tang Yu, în vârstă de 12 ani, putea să vadă cu urechile, aşa cum alţii văd cu ochii şi chiar mai bine. Reporterul Zhang Naiming a făcut investigaţii pentru un raport ulterior, mai detaliat, despre acest tânăr şi l-a testat în felul următor: i-a pus în mână o foaie de hârtie împăturită în şase, pe care scrisese cu cerneală albastră patru litere. Tang Yu a ţinut puţin biletul la ureche şi i-a redat corect conţinutul. Mai târziu, pe o hârtie împăturită, s-au scris chiar poezii întregi pe care el le-a redat, de asemenea, fără greşeală.
