Boala Alzheimer este o boală neurodegenerativă cronică care începe de obicei încet și se agravează treptat în timp. Este cauza a 60–70% din cazurile de demență. Cel mai frecvent simptom precoce este dificultatea de a-și aminti evenimentele recente. În lume, există zeci de milioane de cazuri de Alzheimer… dar cum era situaţia cu mii de ani în urmă? Erau la fel de multe cazuri ca astăzi?
O analiză a textelor medicale clasice grecești și romane sugerează că pierderea severă a memoriei – care are loc astăzi la niveluri epidemice – era extrem de rară acum 2.000 – 2.500 de ani, pe vremea lui Aristotel, Galenus și Pliniu cel Bătrân. Cercetarea, publicată în „Journal of Alzheimer’s Disease”, susține ideea că boala Alzheimer și demența asociată sunt boli ale mediilor și stilurilor de viață moderne, de vină fiind comportamentul sedentar și expunerea la poluarea aerului.
Grecii antici aveau foarte, foarte puține mențiuni despre cazuri cu deficiențe cognitive ușoare, a spus autorul studiului, Caleb Finch, profesor universitar la USC Leonard Davis School of Gerontology. „Când am ajuns la romani, am descoperit cel puțin patru afirmații care sugerează cazuri rare de demență avansată, însă nu putem spune dacă este vorba de Alzheimer”.
Grecii antici au recunoscut că îmbătrânirea aducea în mod obișnuit probleme de memorie, care sunt deficiențe cognitive ușoare, dar nu era vorba de o pierdere majoră a memoriei, a vorbirii și a raționamentului cum este cazul bolii Alzheimer sau a altor tipuri de demență.
Finch și colegii săi au studiat cu atenție un corp important de scrieri medicale antice ale lui Hipocrate și adepților săi. Textul cataloghează afecțiuni ale persoanelor în vârstă, cum ar fi surditatea, amețelile și tulburările digestive, dar nu menționează pierderea memoriei. Secole mai târziu, în Roma antică, apar câteva mențiuni. Galen remarcă că la vârsta de 80 de ani, unii bătrâni încep să aibă dificultăți în a învăța lucruri noi. Pliniu cel Bătrân notează că senatorul și celebrul orator Valerius Messalla Corvinus și-a uitat propriul nume. Cicero a observat cu prudență că „prostia în vârstă… este caracteristică bătrânilor iresponsabili, dar nu tuturor bătrânilor”.
Finch speculează că, pe măsură ce orașele romane au devenit mai dense, poluarea a crescut, provocând cazuri de declin cognitiv. În plus, aristocrații romani foloseau vase de gătit cu plumb, conducte de apă cu plumb și chiar adăugau acetat de plumb în vinul lor pentru a-l îndulci – otrăvindu-se fără să vrea cu puternica neurotoxină.
Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): today.usc.edu
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
