Ați auzit vreodată expresia că cineva are cel de-al șaselea simț? Pentru că noi suntem învățați că am avea doar 5 simțuri. De fapt, potrivit oamenilor de știință, oamenii pot avea între 9 și 21 de simțuri în total!
Ideea că oamenii au doar 5 simțuri este doar un mit. Aristotel (384 î.Hr. – 322 î.Hr.), filozoful și om
…
Această listă acoperă zece din cele mai importante aspecte ale vieţii omului, de-a lungul istoriei – nu neapărat cea modernă sau cea antică.
10. Caius Iulius Caesar Augustus (politică)
Alţi concurenţi: Benjamin Franklin, George Washington, Thomas Jefferson, James Madison, Abraham Lincoln.
Caius Iulius Caesar a fost unul dintre cei mai importanţi lideri din istorie, deşi a avut destule vicii. Totuşi,
…
Luna a fost de mult timp asociată cu nebunia și lipsa rațiunii; cuvântul Lunatic(d) derivă din numele Lunii. Filozofii Aristotel și Pliniu cel Bătrân susțineau că Luna plină induce nebunia la persoanele susceptibile, crezând că creierul, care este predominant apă, trebuie să fie afectat de Lună și de puterea ei asupra mareelor, dar gravitația Lunii este prea slabă pentru a afecta
Încă din Evul Mediu timpuriu, Biserica creştină a fost împotriva bancherilor şi a cămătarilor, întrucât aceştia percepeau dobânzi la acordarea unui împrumut. Dar de ce?
Argumentele invocate de Biserică pentru condamnarea camătei sunt numeroase. Mai întâi, pentru că această interdicţie se găseşte în Biblie. Dintre acestea, două sunt imperative în această privinţă: unul, din Vechiul Testament, celălalt
…
Istoria noastră e plină de enigme care nu pot fi descifrate doar ţinând cont de cele câteva zeci de cărţi şi documente antice care s-au păstrat până acum. De exemplu, de ce doar Herodot vorbeşte despre Atlantida? Poate că acest continent (oraş) mitic chiar a existat, numai că nu s-a păstrat decât o singură sursă până în prezent. Dacă am fi avut
Una dintre cele mai frecvente întrebări care se aude în cadrul cercurilor de istoria artei este următoarea: “De ce le lipseşte nasul atâtor statui egiptene antice?” Este doar o coincidență, sau ar putea fi, eventual, o conspirație?
Eroziunea naturală ar fi putut juca un rol
Mai mulţi arheologi au sugerat că eroziunea ar putea fi unul dintre principalele motive pentru care nasul
…
Arheologii greci au anunţat cu mândrie că au găsit mormântul lui Aristotel, cel mai mare filozof al Antichităţii. Luând cuvântul la Congresul Mondial dedicat lui Aristotel, ei au spus că mormântul vechi de 2.400 de ani este cea mai importantă descoperire din zilele noastre.
Mormântul lui Aristotel are o podea de marmură datată în epoca elenistică. Descoperirea
…
Rar mi-a fost să fiu de acord 100% cu părerea cuiva. Eu am, de obicei, propriile mele opinii incomode, care deranjează de multe ori. Însă, de data aceasta, sunt de acord 100% cu spusele acestui profesor de limbă şi literatură engleză de la o universitate de prestigiu din România, aşa cum putem citi acest articol excepţional de
Teoria “Hollow Earth”, adică teoria conform căreia Pământul ar fi gol şi locuibil înăuntrul său, este binecunoscută. Şi nu numai atât: noi credem că trăim pe scoarţa externă a Pământului, dar de fapt locuim în interiorul acestuia (adică ne gândim că locuim pe o suprafaţă convexă, dar în realitate locuim pe o suprafaţă concavă). Citiţi mai multe în articolul
În Almanahul “Luceafărul” din 1985 ni se explica legenda “capului de bour”, emblema statului moldovean. Pe stema Moldovei, pe monezile bătute de voievozii ei, pe zidurile bisericilor şi cetăţilor moldovene, pe medalioane de ceramică apare „capul de bour”. Este un cap de bovină văzut din faţă, cu o stea între coarne sau cu alte semne astrale în
Desigur, una este să critici şi alta să calomniezi. Se pare că nici Platon şi nici Aristotel nu iubeau calomniile, dar cu toate astea au fost victimele lor. Un filosof ştie însă cum să reacţioneze: când cineva i-a spus odată lui Aristotel că a auzit pe cineva cum îl calomnia pe la spate, Aristotel a comentat:
– Nefiind prezent,
Aristotel (384-322 î.Hr.), vechiul filozof şi om de ştiinţă grec, ale căror învăţături reverberează încă şi în ziua de azi, a făcut mai multe decât orice alt gânditor în a forma o ştiinţă pre-creştină. Dar teoriile sale, deşi erau inovative pentru timpul său, erau o combinaţie dintre idei strălucitoare şi multe non-sensuri.
Ioan Philoponus, precursorul ştiinţei moderne
Cel mai mare
…
Andreas Vesalius (1514-1564) a fost un mare medic şi anatomist flamand, autorul celei mai mari cărţi de anatomie din istoria medicinii, “De humani corporis fabrica”, fiind astfel considerat fondatorul anatomiei moderne.
La o disecţie, el a demonstrat „savanţilor” că nervii pornesc din cap şi din măduva spinării. Cu toate acestea, unul din participanţi a declarat la sfârşit: „Mărturisesc că demonstraţia a fost deosebit de clară şi, dacă Aristotel n-ar fi
…
Aristotel (secolul IV înainte de Hristos) era considerat în evul mediu cel mai mare învăţat al antichităţii, a cărui autoritate nu era contestată de nimeni. Fiecare afirmaţie din cartea sa „Fizica” era considerată un adevăr absolut. Astfel el afirma că o piatră mare cade pe pământ mai repede decât una mică. Nimeni până la Galilei n-a încercat să verifice dacă într-adevăr este aşa. Au trecut aproape două milenii până când
Într-un final de secol 20, obsedat de statistici şi evidenţe „contabile” de orice natură, de inventarieri riguroase şi stocări de date meticulos adunate din orice domeniu, editura franceză Robert Laffont lansează pe piaţă şi apoi reeditează febril un dicţionar insolit, maliţios şi moralizator: „DICTIONNAIRE DE LA BETISE ET DES ERREURS DE JUGEMENT”, adică un “dicţionar al erorilor”.
Autorii acestei lucrări ample (se pare că domeniul este nelimitat), Guy Bechtel, doctor
…